Numărul redus al elevilor nu lasă nici o şansă de supravieţuire mai multor instituţii de învăţământ Scăderea natalităţii, migraţia şi reformele neghioabe lasă sute de şcoli din ţară pustii şi cu uşile încuiate.
În regiunea Cernăuţi sunt 21 de şcoli, existenţa cărora este pusă sub semnul întrebării. Despre aceasta a declarat în cadrul unei conferinţe de presă Oksana Paliiciuk, directorul Departamentului regional în chestiunile Învăţământului şi Ştiinţei. “Optimizare nu înseamnă lichidare, ci racordarea reţelei şcolare la cerinţele timpului. Doar în raionul Zastavna sunt 6 şcoli unde sunt înscrişi până la 40 de elevi. Nu avem fonduri suficiente pentru remunerarea muncii. În consecinţă, reiese că nu investim în viitorul elevilor, ci în întreţinerea spaţiilor unde se desfăşoară studiile”, a explicat O. Paliiciuk. Cu alte cuvinte, în anul curent reţeaua şcolară din regiune va avea cu peste 20 de instituţii de învăţământ mai puţin. Decizia de desfiinţare a unităţilor şcolare va aparţine consiliilor locale în subordinea cărora acestea se află. Proasta salarizare din sistem, dar şi imposibilitatea autorităţilor de a întreţine localurile de şcoală sunt principalele motive pentru care se apelează la desfiinţarea şcolilor. Printre instituţiile de învăţământ care se vor închide figurează şi şcoli cu predarea în limba română care au un număr mic de elevi. Rămâne de văzut cum se vor descurca în continuare părinţii elevilor din satele afectate de aceste schimbări, cu toate că autorităţile dau asigurări că vor pune la dispoziţia copiilor autobuze şcolare. În plus, mai e nevoie ca drumurile ce fac legătura dintre sate să fie reparate. Pentru aceasta e nevoie de sume colosale. Un caz analogic a fost creat în raionul Noua Suliţă, unde şcolile din comunele Stălineşti, Bălcăuţi şi Nesvoia au fost afiliate la şcoala mixtă din Mămăliga. Induşi în eroare, locuitorii acestor sate nu acceptă categoric să-şi trimită copiii la şcoala din Mămăliga unde vor putea urma clasele a 10-11-a. În timp ce copiii nu ştiu unde să-şi continue studiile, părinţii revoltaţi sunt pregătiţi să iasă la proteste. Autorităţile n-au argumente convingătoare că decizia luată este în folosul satului şi în beneficiul copiilor. În consecinţă, copiii etnicilor români din regiune sunt privaţi de dreptul de a studia în limba maternă. Pentru ca reforma să aibă succes nu e nevoie doar de a economisi şi închide şcoli. E necesar de a crea condiţii şi motivări pentru cadrele didactice. Doar atunci se va putea vorbi de modernizarea şi ridicarea calităţii învăţământului autohton la standardele educaţionale europene.