Cu 75 de ani în urmă, la 4 februarie 1945, a început Conferința de la Yalta, care a durat până la 11 februarie. Liderii SUA, Marii Britanii și Uniunii Sovietice – Roosevelt, Churchill și Stalin – s-au întâlnit pentru a „redesena” harta lumii postbelice.
„Cei 3 mari” – Roosevelt, Stalin și Churchill – erau liderii națiunilor aliate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În decursul războiului ei s-au întâlnit doar de două ori (la Teheran în 1943 și la Yalta în 1945), dar deciziile lor au fost cardinale și au schimbat cursul istoriei.
Fiecare dintre cele trei superputeri avea obiective aparte. Marea Britanie vroia să-și mențină imperiul colonial, Uniunea Sovietică dorea să obțină mai mult teritoriu și să-și consolideze poziția în teritoriile cucerite, iar SUA doreau să se asigure de participarea URSS la războiul din zona Pacificului și să negocieze aranjamentele situației postbelice. Roosevelt mai spera să obțină din partea lui Stalin conlucrarea în cadrul Organizațiilor Națiunilor Unite.
La Conferința de la Yalta s-a stabilit drept principală prioritatea predării necondiționate a Germaniei naziste. După război, Germania urma să fie împărțită în patru zone de ocupație. Urma să aibă loc și o divizare a Berlinului în patru sectoare. Stalin a fost de acord ca Franța să preia cea de-a patra zonă de ocupație în Germania și Austria. Franței i se acorda și un loc în Consiliul Aliat de Control. Germania urma să fie supusă unei operațiuni de demilitarizare și denazificare.
A fost discutat statutul Poloniei, chestiune complicată de faptul că în acel moment această țară era ocupată de armata sovietică. S-a stabilit reorganizarea guvernului provizoriu polonez care fusese instalat de Armata Roșie prin includerea a diverse grupări politice, prin organizarea de alegeri democratice. Prin aceasta a fost înlăturat, practic, guvernul polonez legitim exilat din 1939 în Occident. Cetățenii Uniunii Sovietice și ai Iugoslaviei urmau să fie repatriați, indiferent dacă ei doreau sau nu acest lucru. Roosevelt a obținut de la Stalin acordul de a participa la ONU, după ce s-a convenit ca fiecare din cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate să aibă drept de veto. Stalin a fost de acord să participe la războiul împotriva Japoniei în 90 de zile de la înfrângerea Germaniei. Uniunea Sovietică urma să primească, după înfrângerea Japoniei, partea sudică a insulelor Sahalin și Kurile. Milioane de ruși din Europa au fost forțați să se reîntoarcă în URSS.
Conferinţa de la Yalta, din februarie 1945, a fost o nouă etapă în „redesenarea” hărţii lumii postbelice. Moscova a obținut pretextul de a interveni în politica internă a unor state din zona sa de ocupaţie, în numele apărării democraţiei. România a fost primul stat în care s-a recurs la o astfel de intervenţie, prin impunerea guvernului pro-comunist condus de Petru Groza.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
