Dacă sunetul clopoțelului simbolizează începutul noului an de învățământ, putem spune că la Școala medie nr. 10 din Cernăuți el a răsunat pentru a 200-a oară. Peste câteva luni una dintre cele mai vechi instituții de învățământ românești din regiune își va marca bicentenarul. Din aceste considerente anul de învățământ, care a început, este deosebit pentru școala din suburbia Roșa. Manifestările jubiliare sunt înainte, însă colectivul pedagogic se bucură sincer de reușitele cotidiene, obținute în condiții complicate.
Chiar dacă ne referim la lucrările de pregătire a școlii pentru noul an de învățământ, duse la bun sfârșit grație insistenței directorului pe lângă Secția orășenească de învățământ, contribuției fiecărui pedagog și ajutorului părinților și sponsorilor. Cu un an în urmă la Școala de la Roșa n-au fost elevi în clasa a zecea – unicul caz în istoria ei de când deține statutul de școală medie, iar acum problema a fost rezolvată. „A venit să-și continue studiile la noi aproape întreaga clasă a noua, care a absolvit astă primăvară Școala medie incompletă nr. 17 din Roșa Stâncă, printre acești elevi fiind și fiica mea”, ne spune domnul director Alexandru Rusnac. Vom menționa că s-a înscris în clasa a zecea și o elevă care a urmat nouă clase la o școală ucraineană din oraș.
„Mai greu, dar, totuși, a fost completată clasa întâi”, continuă domnul director. Părinții români din suburbie deseori își trimit odraslele la școli ucrainene. E dreptul lor să decidă, însă problema constă în asigurarea bazei materiale a „școlii lor natale”, lucru sesizat nu numai de director, dar și de sponsorul fidel al acestei instituții de învățământ, de omul de afaceri, domnul Mihai Grosu. „Școala își câștigă elevii prin tehnică modernă, condiții excelente, ceea ce, din păcate, lipsește aici, la Roșa”, opinează domnul Mihai Grosu, care și la careul de la 1 septembrie din anul curent a venit cu un cadou pentru scoală de câteva zeci de mii de grivne, precum și cu mici cadouri pentru fiecare elev din clasa întâi. „Pentru noi ar fi o salvare deschiderea unei grădinițe, ne explică domnul Alexandru Rusnac. Iar pentru aceasta sunt necesare sume mari, de aceea ne-am și adresat unor deputați ai poporului să ne ajute în această privință, să câștigăm niște proiecte europene”.
Pentru o școală cu o vechime de 200 de ani asemenea proiecte ar deschide mari perspective. „Școala de la Roșa trebuie să-și recapete slava de odinioară, observă pedagogul-veteran Vasile Amari, care, deși demult e la pensie, dar întotdeauna este prezent la asemenea clipe festive. Pe timpuri, când s-a construit corpul nou al școlii, noi, pedagogii, căram cărămidă la etajul doi. Visam să avem o școală modernă, frumoasă. Așa o dorim și acum”.
Astfel şi-o doresc părinții actualilor elevi din clasa întâi. „Mă bucur că mai toți acei, care și-au adus astăzi, pentru prima dată odraslele la școală, sunt foștii noștri elevi”, a sesizat doamna director-adjunct, Vera Todoriuc. Deci, există o continuitate, există o speranță. O speranță exprimată chiar de învățătoarea clasei întâi, Mihaela Tihu: „E prima mea clasă, e prima mea zi de muncă în calitate de pedagog, ne spune copleșită de emoții domnișoara Mihaela. Sunt dintr-o familie de pedagogi din satul Tărăsăuți și întotdeauna mi-am dorit o asemenea profesie. Sunt fericită că după absolvirea Colegiului pedagogic mi s-a propus loc de lucru la o școală cu tradiții atât de bogate și frumoase. Mă voi strădui să îndreptățesc încrederea colegilor și așteptările părinților”.
Vasile CARLAŞCIUC
Fotografii de autor