Olimpul cernăuţean
Pe piaţa din faţa Primăriei, care în perioada austriacă se numea Ringplatz, în perioada interbelică – Piaţa Unirii, iar odată cu instaurarea puterii sovietice – Piaţa Centrală, se află o clădire impunătoare, fără de care Cernăuţiul este de neînchipuit. Ea a fost ridicată în anii 1900-1901 în partea stângă a Primăriei, în locul hotelului „Russie” (1787). Clădirea construită atât de repede a devenit o podoabă a Cernăuţiului, cea mai frumoasă din categoria edificiilor secesiunii. Ea a fost destinată Direcţiei caselor de economii din Cernăuţi.
Autorul acestei capodopere arhitectonice cernăuţene este vestitul arhitect austriac, Hubert Gessner. Edificiul proiectat de el poate fi considerat un monument de arhitectură unic şi de însemnătate naţională. Atât partea exterioară, cât şi cea interioară şi-au păstrat aspectul iniţial, autenticitatea stilului secesiunii vieneze irepetabile. Interiorul clădirii impresionează prin îmbinarea armonioasă a sculpturii, picturii, vitraliului, podoabelor din metal şi pietre scumpe. Plafonul a fost pictat de artistul plastic bucovinean, Mykola Ivasiuk.
Trezeşte admiraţia trecătorilor şi a turiştilor panoul de pe faţada acestei capodopere arhitectonice. Compoziţia policromă complicată, cu tematică mitologică, face o paralelă între Imperiul Roman şi Imperiul Austro-Ungar din perioada lui Franz Joseph I. Cei 12 zei ai Olimpului reprezintă cele 12 importante provincii ale Monarhiei Dunărene. Pe pieptul uneia dintre figurile centrale ale compoziţiei este zugrăvită stema Bucovinei. Pe hainele zeilor predomină culoarea solară de toate nuanţele. Pe ele sunt unele pete acoperite cu aur, care luminează timp de 14 minute într-o anumită perioadă a zilei – la amiază. Este un simbol al prosperării, al „perioadei de aur” aflată în apogeul slavei sale. Este vorba de perioada „de aur” a Imperiului Austriac de la începutul secolului al XX-lea, când a fost creat acest panou.
Dar, perioada imperiului a trecut. Renumita clădire din Cernăuţi a găzduit în perioada sovietică Comitetul orăşenesc de partid, iar în perioada de independenţă a Ucrainei aici se află Muzeul de Artă.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com