Istoricul zilei: 25 octombrie
La 25 octombrie 1917 şi-a încheiat lucrările Congresul Ostaşilor Moldovei, condus de Vasile Cijevschi, congres care a proclamat autonomia Basarabiei ţariste de Imperiul Rus.
Congresul s-a desfăşurat în perioada 20-25 octombrie 1917, în casa eparhială din Chişinău. La acest forum al Ostaşilor Moldoveni a fost proclamată autonomia Basarabiei ţariste de Imperiul Rus şi convocat organul suprem – Sfatul Ţării. Vasile Cijevschi a fost delegat în Sfatul Ţării de Congresul Ostaşilor Moldoveni cu mandat din 21 noiembrie 1917 până la 27 noiembrie 1918. La 27 martie 1918, el a votat pentru Unirea Republicii Democrate Moldoveneşti, succesoarea de drept a Basarabiei ţariste, cu România.
Vasile Cijevschi a fost o personalitate ilustră, ajuns în gradul de colonel. Cunoştea limba franceză şi a învăţat la şcoala de diplomaţi în Rusia.
S-a născut în 1880 în satul Zaim (pe atunci judeţul Tighina, actualmente Căuşeni) și a făcut studii superioare în domeniul orientalisticii şi diplomaţiei. A fost ofiţer în războiul ruso-japonez şi în Primul Război Mondial, ultimul grad militar fiind de colonel. A făcut parte din aşa-zisul Partid al Partizanilor Ordinii de Stat, dar în curând aderă la Partidul Naţional Moldovenesc. La 8 septembrie 1917 a sosit la Kiev în cadrul delegaţiei basarabene pentru a participa la lucrările Congresului Naţionalităţilor din Rusia, fiind ales în prezidiul Congresului.
Colonelul Vasile Cijevschi a fost preşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni (20-27 octombrie 1917), a cărui rezoluţii au schimbat esenţial situaţia în Basarabia. În perioada de după congres şi până la deschiderea lucrărilor Sfatului Ţării, a deţinut funcţia de comisar militar al Basarabiei. A fost şef al Statului Major al Comisariatului Militar.
În cea mai dificilă şedinţă a Sfatului Ţării, cea din 27 martie 1918, Vasile Cijevschi a avut două intervenţii principiale. În prima, vorbind în numele Blocului Moldovenesc, a lansat o propunerea ca fruntașul basarabean Constantin Stere să devină deputat al Sfatului Țării. Autoritatea lui Vasile Cijevschi în rândurile membrilor Sfatului Ţârii era ireproşabilă şi propunerea a fost acceptată unanim. Cea de a doua intervenţie de principiu a lui Vasile Cijevschi ţine de modul de votare a unirii. În numele Blocului Moldovenesc, el a cerut ca votarea să se facă deschis şi nominal, propunere acceptată în cele din urmă de asistenţă și care a influențat decisiv votul de Unire.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com