In memoriam
La 17 noiembrie 2004 a încetat să bată inima profesorului Grigore Bostan, şeful Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Naţionale „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi, membru de onoare al Academiei Române, primul preşedinte al Societăţii de Cultură Românească „Mihai Eminescu”.
Plecarea la cele veşnice a lui Grigore Bostan a fost o grea pierdere pentru cultura românească din nordul Bucovinei şi nu numai. El, cel care a reuşit să-i instruiască pe o bună parte dintre profesorii de română din cele trei regiuni ale Ucrainei cu populaţie românească: Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatică, i-a adunat pe conaţionalii săi din „dulcea Bucovină” într-o societate naţional-culturală, care poartă numele lui Mihai Eminescu, îndreptând-o pe calea anevoioasă şi nobilă de renaştere spirituală. Un alt academician al Academiei Române, Nicolae Dabija, de la Chişinău, a apreciat astfel personalitatea lui Grigore Bostan: „Verbul său ocrotitor, dar şi prezenţa lui tutelară a crescut generaţia de poeţi, apărătoare de verb, dar şi de valori naţionale într-un Cernăuţi în care e tot mai greu să fii, dar mai ales să rămâi român… Se bucura de prietenia celuilalt Grigore, al Basarabiei. Grigore Vieru vedea în el un scutier de la marginile Limbii Române…”.
Grigore BOSTAN
Ultimul cerb
Se vinde, se vinde!.. Luaţi
Ce-a mai rămas şi ce nu-i;
Ultimul cerb din Carpaţi
Sau, azi numai coarnele lui…
Alături de codru se vinde,
Ramul cu dalbele flori
Ce duc pe cărări din colinde
Cântate la vechi sărbători.
Se vinde, se vinde într-o piaţă
Şi lapte de cuc armenesc.
Şi zâmbete scurse pe faţă
Se vând până când se topesc.
Se dă pe sub mână izvorul
Cu lacrimi de argint şi suspin.
Şi vine din nou cu ulciorul
Să-l bea negustorul străin.
Se vinde la negru cuvântul,
Se vinde şi sus, la tribună,
Nedreptul îl vinde pe sfântul
Şi spini îi înfige-n cunună.
Se vând cu veleatul stejarii,
Cad aşchii de timp sub topor
(Mai greu e de scos la vânzare
Din codri legendele lor!).
Şi firul străvechilor pagini
Ca marfa la piaţă se-ntinde…
Iar târgul nu se mai sparge,
Se vinde, se vinde, se vinde…
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com