Anul 1393. A fost încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386-1418), şi sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război şi pace cu vecinii săi, să încheie tratate de prietenie cu ei şi să aibă drept de viaţă şi de moarte asupra supuşilor săi.
Anul 1769. Inventatorul şi inginerul scoţian, James Watt, a deţinut patentul locomotivei cu abur. Această invenţie a pus începutul revoluţiei industriale mai întâi în Anglia, apoi în întreaga lume. De numele lui este legată, de asemenea, denumirea wat-ului ca unitate de măsură a puterii mecanice.
Anul 1828. S-au deschis, la Iaşi, la Mănăstirea Trei Ierarhi, cursurile „Şcolii de româneşte şi latineşte”, conduse de Iordache Săulescu. Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași este un monument de arhitectură de valoare din România, situată în centrul tradițional al oraşului. Biserica Trisfetitelor a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu între anii 1637-1639 ca necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă.
Anul 1859. Adunarea Electivă a Moldovei l-a ales în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor Moldovei şi Valahiei, reprezentant al „Partidei Naționale”.
Reprezentanții acestei grupări ce avea ca obiectiv unirea Moldovei cu Țara Românească au oscilat o vreme între a avea un candidat al lor și a-l susține pe Grigore Sturza, fiul fostului domnitor Mihail Sturza, și agent al Rusiei. Acesta, susținut de Rusia prin intermediul bancherului evreu, Șmul Rabinovici, și agentului panslavist polonez, Nieczuka Wierzbicki, care a adus la Iași câteva sute de mercenari, viza și el unirea celor două țări, dar sub domnia sa și sub forma unui stat-marionetă, care să facă jocurile Imperiului Rus. Cu două zile înainte de votul pentru alegerea domnitorului, unioniștii au înțeles jocul lui Sturza și au hotărât să-l respingă și să desemneze un candidat al lor. După dispute aprinse, a fost acceptat comandantul micii armate moldovene, Alexandru Ioan Cuza (care nu participase la întâlnire). La adunarea propriu-zisă, Cuza a fost prezentat drept variantă de compromis între conservatorii filoruși și liberalii pro-occidentali (francofili). Oamenii lui Sturza au fost surprinși să constate că acesta este respins și în schimb adunarea îl votează în unanimitate pe Cuza. Gruparea lor, susținută de mercenarii polonezi ai lui Wierzbicki, care plănuia să acționeze doar pentru a liniști eventualele proteste împotriva alegerii lui Sturza și apoi pentru a forța alegerea sa în Țara Românească, s-a văzut obligată să treacă la ofensivă. S-a pus premiu pentru uciderea liderilor unioniști Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu și Manolache Epureanu (pe al căror sprijin Sturza conta, dar care au votat pentru Cuza) și a domnitorului Cuza. Complotul a fost însă dejucat după ce a fost deconspirat de Alecu von Onciul și Iacob Antosz, iar ancheta a dovedit ulterior implicarea Rusiei.
Anul 1933. A început construcţia Podului suspendat „Golden Gate” („Porţile de aur”) în partea de vest a SUA, statul California, care leagă oraşul San Francisco de oraşul Sausalito, fiind situat peste strâmtoarea „Porţile de aur”. Strâmtoarea face legătură între Oceanul Pacific (la vest) şi Golful San Francisco (la est). Podul cu o lungime de 2.737 metri a devenit celebru prin faptul că a fost prima construcție uriașă suspendată la peste 150 metri deasupra nivelului apei, fiind în același timp un exemplu strălucit al stilului arhitectonic „Art Deco” târziu din Statele Unite. Constituie un simbol marcant al orașului San Francisco, fiind adesea identificat cu spiritul liberal al acestui influent oraș californian.
Anul 1949. S-a constituit, la Moscova, Consiliul Economic de Ajutor Reciproc. Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) a fost creat la inițiativa URSS ca organizație economică a statelor comuniste europene pentru a constitui un echivalent al Comunității Economice Europene. CAER-ul a fost răspunsul la Planul Marshall. El avea misiunea de a stimula comerțul dintre țările din blocul estic. În realitate, URSS nu a putut oferi țărilor comuniste un ajutor comparabil cu cel acordat de SUA țărilor occidentale. Membre ale CAER erau: URSS, RDG, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și România. Alte țări comuniste neeuropene (Mongolia, Cuba, Vietnam) au luat și ele parte în ultimii ani la unele sesiuni ale Consiliului. La activitatea CAER n-au participat Republica Populară Chineză, Coreea de Nord și Albania. Secretariatul și multe din Comisiile CAER aveau sediul la Moscova. CAER nu a reușit să îndeplinească rolul pentru care fusese creat, în principal datorită sistemului planificat centralizat al economiei statelor membre. Drept urmare a schimbărilor politice din anii 1989 și 1990, CAER s-a autodesființat în 1991.
Anul 1950. La Iaşi s-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor şi scriitor român. El a fost discipol și protejat al lui Mircea Eliade. Ca profesor de istoria religiilor a fost invitat la Universitatea din Chicago, SUA. A fost asasinat prin împușcare, la 21 mai 1991, în WC-ul din clădirea Universității din Chicago, după ce primise cartea verde și urma să fie angajat ca profesor asociat. Crima nu a fost elucidată. Este autorul lucrărilor „Hesperus”, „Pergamentul diafan”, „Eros şi magie în Renaştere”.
Anul 1972. În SUA au început lucrările de creare a navetelor spaţiale de transport de utilizare multiplă (Shuttle).
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com