În dimineaţa zilei de 28 ianuarie 1941, grănicerii sovietici din Detaşamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS îl arestează pe ţăranul Ştefan Gureliuc, născut în 1915, poseda studii primare. Pe data de 28-31 martie, acelaşi an, Tribunalul Militar al Armatei a 12-a a Districtului Militar Special Kiev îl condamnă la moarte „pentru trădarea patriei”. Sentinţa a fost executată în ziua de 22 iunie 1941.
Tot în aceeaşi zi sângeroasă de 28 ianuarie este încătuşat şi alt ţăran, Ştefan Hnatiuc, născut în 1922, cu studii primare. Primeşte 10 ani de detenţie într-un lagăr stalinist de muncă corecţională.
În acea dimineaţă neuitată de ianuarie, în mâinile grănicerilor stalinişti intră Ilie Horenciuc, născut în 1910, poseda studii primare, ţăran. A murit într-un lagăr comunist de muncă corecţională din regiunea Sverdlovsk, Federaţia Rusă, pe data de 10 februarie 1942.
La 28 ianuarie este pus în lanţuri Nistor Horenciuc, născut în 1919, ţăran, cu studii primare, fiind condamnat de acelaşi blestemat tribunal sovietic la 10 ani de închisoare „pentru trădarea patriei”. A închis ochii pentru totdeauna în acelaşi lagăr stalinist de muncă corecţională din blestemata regiune Sverdlovsk a Federaţiei Ruse, la 4 iunie 1947.
În acea sângeroasă dimineaţă de sfârşit de ianuarie va fi arestată ţăranca Domnica Ioneţ, născută în 1922, având şcoală primară. Privată de libertate pe un termen de 10 ani, apucă drumul chinurilor cristice spre Gulagul sovietic.
Tot în ziua de 28 ianuarie 1941 este arestată altă ţărancă, Elena Ioneţ, neştiutoare de carte, fiind condamnată şi ea la 10 ani de detenţie „pentru trădarea patriei”.
În dimineaţa aceleiaşi zile, în mâinile grănicerilor comunişti intră muncitorul Zaharie Ioneţ, poseda studii primare. Primeşte 10 ani de detenţie şi moare pe data de 25 iunie 1942, într-un lagăr stalinist de muncă corecţională din regiunea Sverdlovsk, Federaţia Rusă.
În aceeaşi zi de 28 ianuarie este încătuşat ţăranul Gheorghe Medvighi, născut în 1910, cu studii primare. Blestematul tribunal militar comunist îl condamnă la moarte. Sentinţa a fost executată pe data de 30 iunie 1941. Scumpa lui soţie, Zamfira, născută în 1913, împreună cu fiul Traian, născut în 1939, conform deciziei din 7 mai 1941 a Comisiei Speciale de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS, vor fi deportaţi, fiind acuzaţi de faptul că erau „rude cu un trădător al patriei”.
În acea dimineaţă martirică din istoria ţinutului mioritic este arestat şi Ilie Morărean, născut în 1921, ţăran, cu şcoală primară. Va fi condamnat la 10 ani de lagăr „pentru trădarea patriei”.
În ziua de 28 ianuarie, în mâinile grănicerilor sistemului bolşevic intră profesorul şcolar Vasile Morărean, care a condus grupul celor 67 de bucovineni, dornici de libertate, porniţi către Patria istorică, în noaptea istorică. Tribunalul Militar al Armatei a 12-a a Districtului Militar Special Kiev îl condamnă la moarte. Sentinţa va fi executată de către călăii bolşevici pe data de 22 iunie 1941.
Tot în acea dimineaţă de iarnă va fi încătuşat Vasile Popovici, născut în 1913, ţăran, poseda studii primare. Primeşte 10 ani de detenţie într-un lagăr stalinist de muncă corecţională.
În ziua de 28 ianuarie este arestat şi ţăranul Iacob Raţă, neştiutor de carte. După două luni de interogatorii, va fi condamnat la 10 ani de închisoare, murind într-un lagăr stalinist de muncă corecţională din regiunea Sverdlovsk, Federaţia Rusă, pe data de 28 iunie 1942.
În acea dimineaţă de doliu va fi încătuşat muncitorul Gheorghe Strateiciuc, născut în 1922. Românul va fi privat de libertate pe un termen de 10 ani „pentru trădarea patriei”.
În ziua de 28 ianuarie, în mâinile grănicerilor stalinişti intră ţăranul Ion Toderean, cu studii primare, condamnat de sângerosul tribunal militar bolşevic la moarte. Scumpa lui soţie, Veronica, în vârstă de 27 de ani, împreună cu sora-i Eleonora, care împlinise 19 ani, şi cu fiul său, Ştefan, care avea 7 anişori, vor apuca drumul calvarului pe data de 23 mai 1941.
Toţi martirii au văzut lumina soarelui în frumoasa localitate Ostriţa din raionul Herţa. Puterea sovietică, instaurată pe aceste meleaguri, s-a răfuit crunt cu „duşmanii poporului”, care au dorit să trăiască într-o ţară liberă şi democrată.
Petru GRIOR
pentru „Libertatea Cuvântului”
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com