Anul 1852. Este deschis publicului Muzeul Ermitaj din Sankt-Petersburg, Rusia, unul dintre cele mai mari și vechi muzee din lume. Ermitajul este situat în Palatul de Iarnă din „capitala nordică” a Rusiei. În cele aproximativ 1.000 de săli sunt expuse circa 60.000 de piese, în timp ce 3 milioane de obiecte sunt păstrate în fonduri. Muzeul prezintă, pe lângă numeroase piese ale antichităţii, o colecţie de opere de artă europene a perioadei clasice, care se numără printre cele mai frumoase din lume, alături de cea a Muzeului Luvru şi Muzeului Prado. Printre operele expuse figurează picturi ale maeştrilor olandezi şi francezi ca Rembrandt, Rubens, Matisse şi Paul Gauguin. Aici pot fi găsite o pictură în ulei a lui Leonardo da Vinci, cât şi 31 de picturi ale lui Pablo Picasso. Muzeul are 2500 de angajaţi. Clădirile ce adăpostesc muzeul constituie unul dintre principalele ansambluri ale centrului Sankt-Petersburgului, ansamblu inclus în patrimoniul mondial UNESCO.
Anul 1859. A murit Alecu Russo (1819-1859), ideolog al generaţiei de la 1848. Este autorul volumului „Cântarea României”, tipărit anonim, fără a revendica vreodată explicit această operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române. În anul 1848, după înfrângerea Revoluţiei paşoptiste, Alecu Russo s-a aflat la Cernăuţi, cu alţi revoluţionari-refugiaţi din Moldova, găzduiţi de celebra familie de patrioţi români Hurmuzachi. Opera de căpătâi a lui Alecu Russo, „Cântarea României”, a fost publicată pentru prima dată în anul 1850 în „România Viitoare”, revistă politică a românilor exilați la Paris, în versiune franceză. În limba română va apărea în „România literară” a lui Vasile Alecsandri în 1855. Mai târziu renumitul istoric român, Nicolae Iorga, va aprecia opera lui Alecu Russo: „Dar ceea ce ar ajunge a face din Russo unul dintre numele mari ale literaturii noastre e tânguirea întitulată „Cântarea României” … E o scurtă ochire asupra trecutului țării, în toată vitejia și durerea ce cuprinde, cu blesteme de profet fanatic împotriva ticăloșilor timpului de față și cu perspective limpezi deschise asupra viitorului. O simțire tot atât de aleasă pe cât de puternică, o mare putere de a concretiza în icoane gândurile de păreri de rău sau de speranțe dau acestei scurte bucăți o valoare pe care unii n-au atins-o și n-o ating, și nimeni, în curgerea vremurilor, n-a mai găsit astfel de accente pentru a mângâia și îmbărbăta maica în suferință, „țara cea dragă”, și în același timp, pentru întâia oară se caută în desfășurarea evenimentelor ce alcătuiesc istoria noastră un rost filosofic“ .
Anul 1971. A aselenizat nava cosmică americană „Apollo 14”. A fost lansată în spaţiu la 31 ianuarie 1971, comandant al navei fiind Alan Shepard. „Apollo 14” a fost a opta misiune din programul Apollo și a treia care a dus oameni pe Lună. Ea a durat nouă zile, și a început cu lansarea de la 31 ianuarie 1971, și a continuat cu aselenizarea de la 5 februarie. Modulul Lunar a aselenizat în formațiunea Fra Mauro, aceasta era destinația nereușitei misiuni „Apollo 13”. În timpul celor două activități extravehiculare, s-au adunat peste 45 kg de roci lunare și s-au efectuat mai multe experimente, printre care studii seismice. Comandantul Alan Shepard a lovit două mingi de golf de pe suprafața lunară cu o crosă improvizată adusă de pe Pământ. Pilotul modulului de comandă, Stuart Roosa, a luat cu el câteva sute de semințe, dintre care multe încolțiseră până la întoarcere.
Anul 2004. România a devenit membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale NATO ratificând protocolul de aderare.
Anul 2015. Tabloul „Când te vei căsători?”, pictat de maestrul francez Paul Gauguin în 1892 și care prezintă două fete din Tahiti, a fost vândut pentru 300 milioane de dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă din istorie.
La 5 februarie sunt marcate Ziua eruditului, Ziua înfrumuseţării planurilor de viitor şi Ziua mondială a cititului cu voce tare.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com