Anul 1828. S-a născut scriitorul francez Jules Verne (1828-1905). Jules Verne este considerat
un precursor al literaturii științifico-fantastice. Scrierile sale timpurii nu s-au bucurat de prea mare succes. Totuşi, atunci când a început să scrie romane, în 1863, a cunoscut un mare succes. Printre lucrările sale celebre se numără „Cinci săptămâni în balon”, „Călătorie spre centrul Pământului”, „Ocolul Pământului în 80 de zile” şi „Douăzeci de mii de leghe sub mări”. Jules Verne a fost un vizionar şi este considerat părintele genului science fiction.
Anul 1834. S-a născut chimistul rus Dmitri Mendeleev (1834-1907), creatorul „legii periodicităţii” şi al tabelului periodic al elementelor. Tabelul lui Mendeleev
era o reprezentare mai completă a relației complexe dintre elementele chimice, și, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existența altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici măcar bănuite că existau pe vremea sa, precum și a proprietăților lor generale. Majoritatea previziunilor sale au fost confirmate de descoperirile ulterioare din chimie.
Anul 1859. A avut loc primirea entuziastă la Bucureşti a domnitorului Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, după dubla sa alegere ca domn, unde rosteşte Proclamaţia către ţară. Domnul Unirii a intrat în Bucureşti pe la Băneasa, fiind aşteptat cu pâine şi sare de oficialităţile locale şi de 100.000 de oameni, aproape întreaga populaţie a capitalei, cu aclamaţii şi urale. Încă din ajun, pe 7 februarie, Mihail Kogălniceanu, viitorul său prim ministru, care se afla în Bucureşti în așteptarea domnului, îi scria acestuia: „Situaţia este magnifică. Poporul e beat de entuziasm. Încă de azi oraşul e în sărbătoare. Toată lumea a ieşit în stradă. Veţi primi o ovaţie cum n-a mai primit un domn în Principate, ce spun eu, cum n-au mai avut nici suveranii marilor state”. Atmosfera prilejuită de sosirea domnitorului Cuza la București este descrisă într-o scrisoare trimisă de D. A. Sturdza lui V. Alecsandri: „Rezultatul întregii acestei călătorii este că toți românii din cele două Principate se vor lăsa mai curând tăiați în bucăți decât să revie la vechea stare de lucruri (…). La București, de pildă, el e omul cel mai popular. N-am văzut nici o dată salutându-se un suveran cu mai multă dragoste și serbări publice ca în această primă capitală a României”. După depunerea jurământului, Mitropolitul Nifon, în calitatea sa de Preşedinte al Adunării deputaţilor, ţine un discurs în care spune: „…Măria Ta, ca cel chemat de poporul român şi trimis de Providenţă, întinde-i dreapta Ta, ridică-l din căderea sa şi îl condu pe câmpurile cele pline de flori neveștejite; căci numai acolo poate el să-şi redobândească cununa gloriei şi a virtuţii cu care se încununară odată nemuritorii noştri strămoşi; iar Măria Ta să trăieşti ani mulţi ca să laşi mai multe pagini de fapte în istoria dulcei noastre Patrii!”.
Anul 1907. Începe Răscoala ţărănească din 1907, la Flămânzi, judeţul Botoşani, şi s-a răspândit, în perioada următoare, în majoritatea judeţelor ţării. Principala cauză a fost nemulţumirea ţăranilor legată de inechitatea deţinerii pământurilor, aflat în mâinile a doar câtorva mari proprietari. Răscoala a durat până la sfârşitul lunii martie, când a fost înăbuşită prin forţă armată. Reprimarea ei s-a soldat cu uciderea unei părţi din populaţia rurală a ţării.
Anul 1921. Parcului Askania-Nova din sudul Ucrainei i s-a acordat statutul Rezervaţie de stepă de stat. A fost pusă sarcina să fie păstrată şi studiată stepa de ţelină, aclimatizate şi studiate cât mai multe specii de animale şi plante cu însemnătate pentru economia naţională. Pe lângă Rezervaţia Askania-Nova au fost create staţiunea ştiinţifică de stepă, staţiunea zootehnică cu o gospodărie de creştere a animalelor de prăsilă. După cum se ştie, rezervaţia Askania-Nova a fost creată în 1898 de către colonizatorul german Friedrich von Falz-Fein. Cu timpul a devenit Rezervaţia biosferă „Askania-Nova” „Friedrich von Falz-Fein”, situată în regiunea Herson. Din cele 33.307,6 hectare, cât ocupă Rezervaţia, 11.054 hectare o constituie stepa de ţelină. Diversitatea biologică include circa 500 specii de plante superioare şi 3.000 specii de animale. În anul 1984 Rezervaţia „Askania-Nova”, prin decizia Biroului UNESCO, a fost inclusă în lista teritoriilor etalon ale planetei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com