Anul 1473. S-a născut Nicolaus Copernic, astronom și cosmolog polonez, matematician și economist, preot și prelat catolic. El a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar. Naționalitatea sa este reclamată și de germani, dar majoritatea istoricilor îl consideră polonez. La începutul secolului al XVI-lea el a dezvoltat celebra sa teorie privind mişcarea corpurilor cereşti. La acea vreme se credea că Pământul era centrul universului şi că celelalte planete se învârt în jurul lui. Teoria lui Copernic susţine că Pământul se roteşte în jurul axei sale şi, ca alte planete, se învârte în jurul Soarelui. Acest lucru face din Soare centrul universului nostru. Lui Copernic i-a fost frică să nu fie pedepsit de biserică şi a aşteptat până la sfârşitul vieţii sale, la vârsta de 70 de ani, pentru a publica teoria sa. Şi-a publicat lucrarea la 24 mai 1543, cu puţin timp înainte de moartea sa. Opera lui Copernic stă la originea revoluţiei ştiinţifice din secolul al XVII-lea, continuată de Kepler şi Galileo.
Anul 1876. S-a născut genialul sculptor român Constantin Brâncuşi, membru post-mortem al Academiei Române. Constantin Brâncuşi (1876-1957) şi-a adus o contribuţie covârşitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.
Anul 1878. A fost semnat Tratatul de pace ruso-turc de la San-Stefano, care încheia războiul ruso-turc, recunoștea independența României. Totodată, Turcia urma să plătească Rusiei despăgubiri de război în valoare de 1.410 milioane ruble și se cedau patru regiuni din Caucaz. Rusia a revendicat județele Cahul, Reni și Ismail din cadrul României, iar Delta Dunării și Dobrogea, cedate Rusiei de la Turci, îi reveneau României drept compensație.
Anul 1936. S-a născut Marin Sorescu, poet, dramaturg și eseist, fost ministru al culturii (1995), membru titular (din 1992) al Academiei Române. Operele lui Marin Sorescu (1936-1996) au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate.
Anul 1939. S-a născut în localitatea Gura Vitioarei din judeţul Prahova renumita cântăreaţă de muzică populară Irina Loghin. Tatăl său era basarabean, iar mama – prahoveancă şi au crescut şase copii: patru fete şi doi băieţi. Irina a urmat Liceul de Artă din Bucureşti şi Şcoala populară de artă la Ploieşti. A debutat în 1963. A fost, pe rând, solistă a ansamblului „Ciocârlia”, „Barbu Lăutaru” și „Ciprian Porumbescu”. Are un număr impresionant de turnee, albume şi spectacole.
A lansat mai multe cântece de mare succes, cunoscute de melomani de pe ambele maluri ale Prutului. Renumita cântăreaţă este în topul preferinţelor la mai multe posturi de radio din România şi Republica Moldova. A concertat de mai multe ori la Chişinău şi a colaborat cu orchestrele „Lăutarii”, „Mugurel”, „Folclor” ş.a. Cu o bogată activitate concertistică și cu un număr mare de evidențieri discografice, Irina Loghin a cântat o lungă perioadă de timp și în străinătate.
Anul 1954. Crimeea a intrat în componenţa Ucrainei. În această zi Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a emis decretul privind scoaterea regiunii Crimeea din componenţa RSFSR şi includerea ei în componenţa RSS Ucrainene. Exact peste 60 de ani, la 20 februarie 2014, Rusia în mod cinic a anexat peninsula Crimeea. Această anexare forţată nu a fost recunoscută nici de Ucraina, nici de comunitatea mondială, inclusiv de organizaţiile mondiale.
La 19 februarie mai sunt marcate Ziua balenelor, Ziua ornitologului, Ziua apariţiei hărţii sinoptice.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com