Anul 1788. La Herţa s-a născut Gheorghe Asachi, cărturar enciclopedist şi scriitor al începuturilor literaturii române, susţinător al ştiinţei şi artelor, întemeietor şi deschizător de drumuri în învăţământ, teatru, presă. Gheorghe Asachi (1788-1869) a editat, în 1829, publicaţia „Albina Românească”.
Anul 1810. S-a născut Frederic Chopin, compozitor şi pianist polonez din perioada romantismului. Frederic Chopin (1810-1849) este considerat drept unul dintre cei mai prolifici și influenți compozitori de muzică pentru pian. Elev al lui Frederic Chopin a fost compozitorul bucovinean Carol Miculi, care apoi a editat operele genialului său învăţător.
Anul 1837. S-a născut marele scriitor român Ion Creangă. Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirma în „Fragment de biografie”, că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-născuți din Humulești.
Ion Creangă (1837-1889) este considerat clasic al literaturii române datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, în deosebi a operei sale autobiografice „Amintiri din copilărie”.
Anul 1854. S-a născut Constantin Ţurcanu, eroul român din Războiul de Independenţă din 1877, elogiat de Vasile Alecsandri în poezia „Peneş Curcanul”. Peneș Curcanul, pe numele său real Constantin Țurcanu (1854-1932) a fost sergent în Regimentul 13 Dorobanți şi a devenit faimos după bătălia de la Griviţa. A luptat apoi la Rahova. În 1913 a luptat din nou în Bulgaria ca voluntar în al Doilea Război Balcanic, iar în Primul Război Mondial, deși avea o vârstă înaintată, a luptat pe frontul de la Tisa, fiind avansat la gradul de plutonier major. În memoria eroilor vasluieni care au luptat în Războiul de Independență (1877- 1878) și Primul război mondial (1916- 1918), a fost construit în anul 1934 Mausoleul Peneș Curcanul, situat în Vaslui, în cimitir, realizat din marmură, piatră și bronz.
Anul 1867. A apărut la Iaşi primul număr al revistei „Convorbiri literare”, organ de presă al „Junimii”– grupare politică și literară condusă de Titu Maiorescu care a exercitat o puternică influenţă asupra mişcării literare româneşti. Primul redactor, apoi director al acestei reviste, a fost Iacob Negruzzi. Publicaţia a apărut până în 1944, cu o singură întrerupere între anii 1916 şi 1919.
Anul 1937. În satul Mocra, raionul Râbnița, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (astăzi Republica Moldova), s-a născut compozitorul basarabean Eugen Doga, autorul muzicii mai multor filme, romanțe, cantate, piese instrumentale şi a unei simfonii. Este considerat cel mai mare compozitor român în viaţă. Eugen Doga a copilărit pe timp de război și foame, având o viață grea, tatăl său a căzut pe front. După absolvirea școlii din sat este admis la Școala de muzică „Ștefan Neaga” (1951-1955) din Chișinău. Urmează apoi Colegiul muzical la violoncel, avându-l ca profesor pe italianul Pablo Baccini, care ulterior l-a atras la Orchestra Radio. După ce a fost paralizat la mâna stângă, Eugen Doga a înțeles că nu mai poate reveni la violoncel, preferând compoziția.
Prima piesă de compoziție proprie, „Floare dalbă de livadă” (1957), Eugen Doga o scrie pentru colega sa de la televiziune Maria Bieșu într-o singură zi. Debutul sau oficial a avut loc la 1967, în filmul regizorului Gheorghe Vodă „Ivan Turbincă”, cu Mihai Volontir în rolul principal. Remarcabile sunt şi muzica la filmul „O şatră urcă la cer” (1975) al regizorului Emil Loteanu şi valsul din filmul „Dulcea și tandra mea fiară” a aceluiași regizor. A urmat o serie de peste o sută de filme, muzica cărora a fost scrisă de Eugen Doga.
Compozitorul Eugen Doga a fost prieten și coleg cu poetul Grigore Vieru, cu care au creat cele mai frumoase lucrări. Cu piesa sa „Oraşul meu” (1973), Eugen Doga a lansat-o ca interpretă de estradă pe Sofia Rotaru. Alături de Sofia Rotaru și Anastasia Lazariuc, Nadejda Cepraga s-a lansat în cariera sa cu piesele scrise de Eugen Doga. Astăzi, compozitorul este nevoit să facă naveta Chișinău-Moscova, unde scrie muzică pentru filme și are spectacole grandioase. Compozitorul trăiește mai mult izolat şi este un om de artă adevărat, care s-a dedicat muzicii în totalitate.
La 1 martie este marcată Ziua mondială a protecţiei civile.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com