Anul 1837. Apare la Iaşi „Alăuta Românească”, prima revistă literară din Moldova, sub redacția lui Gheorghe Asachi. „Alăuta Românească” a fost prima revistă literară din Moldova, supliment al gazetei „Albina Românească”. O nouă serie a revistei a apărut în 1838, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu. În același an, în paginile revistei, Kogălniceanu a susținut teza afirmată de Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldavie” (1716), conform căreia în spațiul românesc s-ar fi scris cu litere latine până la Conciliul de la Florenţa (1439). Revista a fost suprimată la 1 septembrie 1838, datorită tendințelor ei de critică socială la adresa orânduirii feudale din acel timp. În 1970, fosta Editură „Minerva”, specializată în valorificarea patrimoniului literaturii române, a publicat revista „Alăuta Românească” din 1837-1838, reprodusă într-o monumentală ediție facsimilată și transliterată, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin.
Anul 1879. S-a născut Albert Einstein, fizician german, autorul teoriei relativităţii, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1921) și unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii. Albert Einstein (1879-1955) a fost un fizician teoretician de etnie evreiască, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. A publicat studii nenumărate, care au revoluţionat lumea: „Relativitatea: teoria specială şi generalizată”(1916), „Despre sionism”(1931), „Constructori ai universului”(1932), „De ce război?” (scrisă împreună cu Sigmund Freud), „Lumea aşa cum o vad eu”(1934), „Evoluţia fizicii”(1938), şi „Din ultimii mei ani”(1950). Albert Einstein este considerat şi un pionier în mecanica cuantică.
Anul 1881. Parlamentul român a votat transformarea României în regat. La 10 mai 1881
Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a fost încoronat rege al României. Turcia a fost prima care a recunoscut Regatul României. Au urmat-o Anglia, Italia, Statele Unite, Germania, Rusia şi Austro-Ungaria.
Anul 1929. S-a născut în Vadul Rașcov, județul interbelic Soroca din Basarabia, vestitul actor român Iurie Darie-Maximciuc. Familia sa s-a mutat la Chişinău, iar în 1944 s-a refugiat la Timişoara. Iurie Darie-Maximciuc a lucrat la revista „Licurici- Pogonici”, după care, în 1952, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, Facultatea de Actorie. A activat la Teatrul de Comedie din Bucureşti. A jucat în zeci de spectacole şi filme de lung metraj. În cinematografie Iurie Darie-Maximciuc a debutat în 1953, în „Nepoţii gornistului”, în regia lui Dinu Negreanu, alături de Marga Barbu şi Liviu Ciulei. Printre cele mai cunoscute roluri ale sale din film se numără „Alo?… Aţi greşit numărul”, „Jucătorii de cărţi”, „S-a furat o bombă” şi filmele din seria „Brigada Diverse”. Iurie Darie a deschis o fundaţie, prin intermediul căreia îi ajuta pe actorii de vârsta a treia. Actorul Iurie Darie-Maximciuc a decedat la 9 noiembrie 2012.
La 14 martie în Ucraina este marcată Ziua voluntarului ucrainean. Ea a fost stabilită prin hotărârea Radei Supreme din 17 ianuarie 2017 cu scopul de a-i omagia pe eroicii apărători ai independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.
Astăzi creştinii ortodocşi şi greco-catolici prăznuiesc pe stil vechi Duminica dinaintea Postului Sfintelor Paști sau Duminica izgonirii lui Adam din Rai. Este cunoscută şi cu denumirea de „Duminica Iertării”, deoarece capacitatea de a ierta este forma prin care putem ieși biruitori din lupta cu păcatul. Izgonirea lui Adam din Rai, care încheie Săptămâna Albă, este aşezată la începutul Postului Mare pentru a arăta care sunt urmările neascultării şi ale însoţirii cu patimile. Numai prin înfrânare şi prin supunere faţă de Domnul, poate credinciosul să se învrednicească de dobândirea Raiului, pe care Mântuitorul ni l-a deschis din nou prin jertfa Sa de pe Cruce.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com