Anul 1813. S-a născut poetul român Cezar Boliac. Cezar Bolliac (1813-1881) a fost unul dintre fruntașii Revoluției din 1848, un poet liric protestatar, promotor al studiilor arheologice și gazetar român. A participat la toate acțiunile revoluţionare importante din anul 1848, fiind prezent la citirea proclamației revoluționare. În primăvara anului 1849 editează la Brașov ziarul politic „Espatriatul”, iar în toamna aceluiaşi an a trebuit să părăsească Transilvania, deoarece împreună cu Bălcescu i-a susținut pe revoluționarii unguri. Se stabilește la Paris împreună cu majoritatea revoluționarilor exilați. Face parte din comitetul Societății studenților români din Paris. Revenind în ţară, la mijlocul anului 1857, susţine unirea. În timpul pregătirilor electorale, optează pentru dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A fost unul dintre cei mai activi participanţi la evenimentele timpului său.
Anul 1946. A decedat la Sibiu compozitorul și pedagogul român Alexandru Zirra. Alexandru Zirra (1883-1946) a fost profesor și director la Conservatorul din Iași între anii 1907-1925 și 1935-1940, iar in perioada 1935-1940 a plecat la Cernăuți unde a înființat și a condus Institutul de Muzică și Teatru (numit şi Conservator). În 1940 s-a mutat la București, fiind numit director al Operei Române din București în perioada 1940-1941. Alături de munca la catedră, el a desfășurat o bogată activitate componistică, abordând, practic, toate genurile (lucrări corale şi instrumentale, opere, poeme simfonice). În 1944 a fost distins cu premiul „G. Hamangiu” al Academiei Române.
Anul 2001. Sculptorului Ion Irimescu i-a fost decernat Premiul pentru Excelenţă în Cultura Română. Ion (Nicu) Irimescu (1903-2005) a fost membru al Academiei Române.
A debutat în anul 1928, la Expoziția de Pictură și Sculptură din București cu lucrarea „Eden”.
În 1930 Ion Irimescu obține o bursă de studii a școlii române din Fontenay-aux-Roses şi pleacă la Paris, unde se înscrie la Académie de la Grande Chaumière. În 1932 i se acordă Mențiunea de onoare a Societății artiștilor francezi, pentru lucrarea „Autoportret”, expusă la Salonul de primăvară de la Paris. Din 1933, anul întoarcerii în România, Ion Irimescu participă la toate expozițiile organizate, atât în țară cât și în străinătate. În 1940 este numit profesor la Academia de Belle Arte din Iași, mai târziu (1950) la Cluj, iar din 1966 funcționează ca profesor de sculptură la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. Expune la Berna, Helsinki, Budapesta, Dresda, Moscova, Varșovia, Praga, Paris, Stockholm, Londra, Roma, Berlin, Bonn, Istanbul, Ankara, Tel Aviv, Damasc, Cairo, Alexandria.
La 27 februarie 2003, Academia Română l-a sărbătorit cu prilejul împlinirii vârstei de 100 de ani. La 28 octombrie 2005 marele sculptor a plecat la cele veşnice.
Anul 2001. Staţia spaţială sovietică „Mir”, lansată în februarie 1986, şi-a încheiat existenta, cele 143 de tone ale sale dezintegrându-se în atmosferă în timpul prăbuşirii sale în sudul Oceanului Pacific, după ce fusese părăsită de cel de-al 26-lea echipaj internaţional în august 1999. Staţia „Mir” a servit ca laborator de cercetare în microgravitație, în care echipajele au efectuat experimente de biologie, biologie umană, fizică, astronomie, meteorologie și aeronautică, în scopul de a dezvolta tehnologii necesare pentru ocuparea permanentă a spațiului. Ea a fost prima stație de cercetare din spațiu locuită constant, și a fost folosită de mai multe echipaje pe termen lung. Programul „Mir” a deținut recordul pentru cea mai îndelungată prezență umană neîntreruptă în spațiu, cu 3.644 de zile, până la 23 octombrie 2010 (când a fost depășit de Stația Spațială Internațională), și deține încă recordul pentru cel mai lung zbor spațial al unui om, cel al lui Valeri Poliakov, cu 437 de zile și 18 ore.
La 23 martie este marcată Ziua mondială a meteorologiei. Ea a fost iniţiată de Federaţia Meteorologică Mondială şi a fost inclusă în calendar în 1961. Federaţia Meteorologică Mondială a fost constituită în 1950, fiind un organ competent al ONU în problemele monitorizării stării atmosferei Pământului şi interacţiunii acesteia cu oceanele. Din componenţa Federaţiei Meteorologice Mondiale fac parte 191 de ţări, inclusiv Ucraina, care este reprezentată de Centrul hidrometeorologic.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com