Anul 1845. S-a născut Wilhelm Conrad Röntgen, fizician german, laureat al Premiului Nobel.
Wilhelm Conrad Röntgen (1845-1923) a fost profesor la Universitatea Würzburg. Studiind descărcările electrice în tuburi vidate, a descoperit în anul 1895 emisia unor radiații penetrante, pe care le-a numit radiații X care, după moartea sa și în pofida testamentului său, au fost denumite raze Röntgen. În anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică. Juriul Nobel a apreciat serviciile extraordinare, oferite prin descoperirea remarcabilelor raze X.
Anul 1848. La hotelul „Petersburg” din Iaşi a avut loc o mare întrunire, care a adoptat „Petiţiunea-proclamaţiune a boierilor şi notabililor moldoveni”, ea marcând începutul mişcării revoluţionare din Moldova. Acţiunea a întrunit circa 1.000 de oameni, burghezi din toate păturile, boieri liberali, câţiva boieri conservatori opoziţionişti, printre ai căror conducători se numărau Alexandru Ioan Cuza (viitorul domn) şi Emanoil (Manolache) Costache Epureanu (viitor ministru şi prim-ministru).
Anul 1879. Prin decret regal Societatea Academică Română a fost transformată în Academia Română. Academia Română, ca cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România, a fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 – decretată instituţie naţională. Preocupările sale s-au extins în domeniul artelor, literelor şi ştiinţei. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii şi literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naţionale române şi cercetarea în cele mai importante domenii ştiinţifice. În perioada contemporană membru de onoare al Academiei române a fost bucovineanul Grigore Bostan, fost şef al Catedrei de Filologie Română şi Clasică al Universităţii Naţionale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuţi. În prezent acest titlu îl au cernăuţenii Alexandrina Cernov, directorul Editurii „Alexandru cel Bun”, şi Vasile Tărâţeanu, poet.
Anul 1918. Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti votează actul Unirii cu România. În numele Sfatului Țării, Declarația Unirii a fost semnată de Ion Inculeț, președinte, Pan. Halippa, vicepreședinte, și Ion Buzdugan, secretar.
Anul 1968. A murit într-un accident cu avionul Mig-15, pilotul sovietic Iuri Gagarin, primul om care a zburat în spaţiul extraterestru, la 12 aprilie 1961.
La 27 martie este marcată Ziua Mondială a Teatrului. Ea a fost instituită în 1961 de Institutul Internaţional de Teatru, iar din 1962 a devenit un eveniment anual. Institutul Internaţional de Teatru reprezintă cea mai importantă organizaţie non-guvernamentală din domeniul artistic şi a fost înfiinţată în 1948, la iniţiativa UNESCO. Pentru marcarea acestei zile sunt organizate diverse manifestări naţionale şi internaţionale de teatru, în cadrul cărora publicul are ocazia să întâlnească artiştii preferaţi. Una dintre cele mai importante dintre acestea este transmiterea mesajului tradiţional internaţional. Mesajul, tradus în peste 50 de limbi, este citit spectatorilor înaintea reprezentaţiilor din seara zilei de 27 martie, este publicat în ziare şi reviste, difuzat la radio şi televiziune.
La 27 martie comunitatea mondială participă la acţiunea „Ora Pământului”. În fiecare an, în ultima sâmbătă a lunii martie, la ora 20.30, ora locală, milioane de oameni din întreaga lume consacră o oră atenţiei Planetei Pământ. În mod simbolic ei deconectează pentru o oră curentul electric în case şi la locul de muncă, asumându-şi angajamentul să se preocupe zilnic de protecţia naturii. Ucraina a aderat la campania mondială „Ora Pământului” în 2009. Tematica acţiunii din anul curent al „Orei Pământului” în Ucraina este „Păstrarea pădurilor seculare din Ucraina”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com