Anul 1006. CN 1006, cea mai strălucitoare supernovă (stea variabilă cu strălucire extraordinară) din istorie, a apărut pe cer în constelația Lupus și a fost observată în Elveția, China și Egipt.
Atunci Pământul se afla la circa 7.200 de ani-lumină distanță de ea. A fost evenimentul stelar cu cea mai mare magnitudine aparentă din istoria înregistrărilor, ajungând la o magnitudine vizuală de aproximativ 7.5. Rămășița de supernovă a acestei explozii a fost identificată abia în 1965, când astronomii Doug Milne și Frank Gardner au utilizat radiotelescopul de la Observatorul Parkes.
Anul 1844. Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti-Solescu, fiica cea mare a postelnicului Iordache Rosetti şi a Catincăi Rosetti, născută Sturdza. Cu acest prilej, Cuza a refuzat să primească ţiganii robi trecuţi în lista dotală a soţiei, fiind astfel primii care au acceptat hotărârea Adunării Obşteşti din 31 ianuarie 1844 de dezrobire a ţiganilor. Împlinind cincisprezece ani, Elena s-a stabilit la Iaşi unde a fost introdusă în înalta societate. Aici îl cunoaşte pe Alexandru Ioan Cuza cu care se va căsători la Iaşi în ziua de 30 aprilie 1844. Rar se întâlnesc două făpturi mai deosebite. Crescută de o mamă aprigă şi autoritară, Elena avea o fire cu totul opusă soţului ei: domoală, retrasă, cumpătată, cam stângace şi puţin timidă, lipsită de încredere în forţele proprii era stăpânită în societate de puternice complexe de inferioritate. Deşi, căsătoria nu a fost din cele mai reuşite, Cuza nefiind un soţ prea statornic, între ei s-au păstrat, totuşi, întotdeauna relaţii de respect.
Anul 1848. La Blaj are loc prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Câmpia Libertăţii – Adunarea din duminica Tomii. La ea s-a hotărât convocarea pentru 3 mai 1848, stil vechi (15 mai 1848, stil nou) a unei adunări populare.
Anul 1933. A decedat scriitoarea franceză de origine română Anna de Noailles (născută Brâncoveanu). Mama ei, Raluca Musuruș, era fiica lui Musuruș-pașa, ambasador al Turciei la Londra în anii 1850 și a Anei Vogoride, o cunoscută muziciană, căsătorită cu Grigore Brâncoveanu. Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu contele Mathieu Ferdinand Frederic Pascal de Noailles în 1887. Debutul său poetic s-a produs în 1899, iar la scurt timp a publicat un volum antologic, în 1901, care a avut un succes remarcabil. Anna de Noailles a fost aleasă imediat membră a prestigioasei Académie Royale Belge de Langue et de Littérature Françaises și apoi a Academiei Franceze, care i-a acordat marele premiu pentru literatură. A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Anna de Noailles era vara prinților Bibesco și se înrudea cu toți aristocrații care au avut reședința la Paris. A fost admirată de Jean Cocteau și i-a fost prezentată lui Pierre Loti, un alt mare scriitor francez și prieten personal al reginei Maria și al României.
Salonul Annei de Noailles a atras ca un magnet pe unii din cei mai mari scriitori francezi ai Parisului secolului XX. Nicolae Iorga o considera „cel mai mare poet francez, care era dinspre partea tatălui o româncă” și vorbea de faptul că și-a câștigat „un loc unic” în literatura franceză, în a lumii întregi. Anna de Noailles a fost modelul personajului Marcel Proust al contesei Gaspard de Reveillon din romanul „Jean Santeuil” și s-a considerat pe sine însăși cea mai mare poetă franceză și regină literară neîncoronată a Franței.
La insistențele lui Nicolae Iorga, Anna de Noailles devine la 25 iunie 1925 prima femeie admisă în Academia Română, ca membru de onoare.
La 30 aprilie este sărbătorită Ziua internaţională a jazzului. Această formă importantă de artă este celebrată în fiecare an pentru a crea un dialog universal al păcii, al respectului între culturi şi al înţelegerii, pentru eradicarea discriminării, promovarea libertăţii de exprimare şi pentru a reuni comunităţi, artişti şi pasionaţi de jazz din toate colţurile lumii. Ziua internaţională a jazzului a fost proclamată de UNESCO în noiembrie 2011.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com