Simion GOCIU
ÎNGER DE PAZĂ
Nu crezi că soarele-a apus,
că ai trecut hotarul Veşniciei,
iar eu devin captivul poeziei
că aş avea încă ceva de spus?
O, eu aş vrea să cred în vis,
că frate-mi este trandafirul,
că roua e înaltă şi potirul
florii e o intrare-n paradis.
Şi că acolo, fără de răgaz,
sărutul tău, ca mugurul promis
de vers ce încă nu l-am scris,
va ţine gândul pururi treaz.
Să-mi fii la timp de zămislire
îngerul de pază întru împlinire.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com