Anul 1570. Diaconul Coresi a terminat tipărirea Psaltirii româneşti, care face parte din seria de scrieri imprimate de cărturarul român în tiparniţa sa din Scheii Braşovului. Coresi a învățat arta tiparului la Dimitrie Liubavici și a folosit apoi între anii 1556-1557 litera de rând a tipografiei lui Dimitrie Liubavici, pentru a imprima Octoihul mic la Brașov. După ce a tipărit această primă carte, a fost chemat de domnitor la Târgoviște unde, în anii 1557-1558, în colaborare cu 10 ucenici, a tipărit un Triod-Penticostar, bogat ilustrată cu xilogravuri. Johann Benkner, judele Brașovului, împreună cu omul de afaceri Lucas Hirscher, l-a convins să revină la Brașov, unde funcționa o moară de hârtie care producea suficientă hârtie pentru tipar. Până la decesul lui Johanes Benkner, survenit în 1565, Coresi a tipărit la comanda sa cărți în limbile slavonă și română. În 1564, Coresi a realizat tipărituri în limba română la comanda nobilului maghiar Forró Miklós. După anul 1569 se pare că a început tipărească lucrări la propria alegere, fiind considerat tipograf editor.
Anul 1821. Tudor Vladimirescu a fost ucis lângă Târgovişte, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti. Prinderea şi asasinarea lui Tudor a avut loc în urma trădării sale de către căpitanii Dimitrie Macedonschi şi Hagi Prodan, aflaţi în slujba eteriştilor. Momentul morţii lui Tudor Vladimirescu a fost redat de către marele istoric Nicolae Iorga. Dintr-un alt document care prezintă mărturia lui Chiriac Popescu reiese că Tudor Vladimirescu a fost ucis după ce arnăuţii căpitanului Vasile Caravia i-au înfipt „suliţele în spatele, care a căzut în brânci, zicând: „Hoţilor şi tâlharilor, dacă sunteţi oameni vrednici, duceţi-vă să vă bateţi cu turcii şi să-i scoateţi din ţară, dară nu cu mine, om dezarmat”. După asasinarea liderului lor, oastea de panduri s-a destrămat, iar dobândirea independentei naţionale a avut loc abia peste mai bine de cinci decenii.
Anul 1840. S-a stins din viaţă marele violonist şi compozitorul Niccolo Paganini.
Anul 1878. S-a născut dansatoarea americana Isadora Duncan. A fost creatoarea unui stil expresiv în arta dansului, inspirat din dansul antic grecesc, care a influențat coregrafia modernă a secolului al XX-lea.
Anul 1879. Membrii Academiei Române au fost primiți la Palatul Cotroceni de către domnitorul Carol I. În semn de recunoștință pentru sprijinirea culturii (din inițiativa și pe cheltuiala regelui, Academia Română a început publicarea lucrării lui Bogdan Petriceicu Hașdeu „Etymologicum Magnum Romaniae”), iar suveranul a fost ales președinte de onoare al Academiei Române.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com