Decizia finală de a interzice candidatului pro-rus și anti-european Călin Georgescu să participe la noua etapă a alegerilor prezidențiale din România a fost destul de așteptată și previzibilă și a demonstrat poziția clară a guvernului: de a sta de partea democrației și a justiției. Recent, Curtea Constituțională a României a menținut decizia de a-i interzice lui Călin Georgescu să candideze la alegerile prezidențiale din luna mai a acestui an, motivul principal fiind acela: candidatura sa nu îndeplinea condițiile stipulate de lege. Așadar, în ciuda protestelor susținătorilor lui Georgescu, care cresc și scad, toată lumea va trebui să țină cont de această decizie. Cu toate acestea, verdictul respectiv este de natură să consolideze sentimentul antisistem în țară și poate conduce la tendințe negative în relațiile cu Statele Unite, după cum o demonstrează recenta declarație și comentariile vicepreședintelui american D. Vance. Fără îndoială, România rămâne un apărător al valorilor democratice, care sunt la fel de importante atât pentru Europa, cât și pentru Statele Unite, iar toate autoritățile țării s-au angajat să organizeze alegeri libere și corecte, să responsabilizeze cetățenii și să garanteze libertatea de vot. În schimb, eliminarea candidatului pro-rus, potrivit experților, ar putea crește șansele de câștig ale unui candidat pro-european, ceea ce oferă deja perspective pozitive pentru comunitatea românească.
Victoria neașteptată a lui Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România de anul trecut a fost unul dintre cele mai mari teste pentru democrație nu numai în această țară, ci, de fapt, în întreaga Europă, deoarece lumea a văzut că într-un mod atât de incert și voalat este posibil să se influențeze ratingul general și să se atingă obiectivele dorite, chiar dacă acestea au consecințe ambigue. Mulți experți sunt de acord că mâna Moscovei nu a fost absentă. De exemplu, fostul președinte român T. Băsescu își concentrează analiza pe problema spionajului rusesc în țară, care este direct legată de succesul lui Băsescu. De ce dorește Kremlinul să facă acest lucru? În primul rând, pentru a-și atinge propriile obiective de distrugere a democrațiilor europene și a standardelor geopolitice existente, iar în al doilea rând, în România însăși și poziția sa față de Ucraina. Să ne amintim că România și-a demonstrat în mod deschis sprijinul pentru Ucraina încă din primele zile ale invaziei la scară largă, este interesată de stabilitatea și integrarea europeană a Moldovei și are bune dispoziții de tranzit și acces la Marea Neagră. Prin urmare, „interesul” Moscovei este destul de ușor de înțeles: a avea propriul său președinte pro-rus aici este extrem de „potrivit” pentru Kremlin. Visele lui Georgescu privind o „Românie Mare”, care fac ecou viselor lui Putin de a restabili puterea imperiului rus, confirmă ideea nu doar a unei legături, ci și a unei dependențe față de stăpânii săi de la Moscova. Anterior, acest politician a lăudat liderii fasciști ai României din anii 1930, a numit Ucraina un „stat fictiv” și și-a exprimat încrederea că teritoriul său va fi „inevitabil” împărțit între țările vecine după război. Georgescu este critic la adresa NATO și se opune sprijinului României pentru Ucraina. Toate aceste poziții fac ecou direct principiilor de bază ale propagandei ruse.
Din păcate, scandalurile și dezvăluirile în care sunt implicați ruși sunt de mult timp o normă tristă a vieții politice în multe țări europene. Această tendință nu s-a schimbat, ci doar s-a intensificat de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Să ne amintim expunerea în masă și expulzarea ofițerilor de informații ruși în multe țări europene în timpul războiului ruso-ucrainean: Belgia, Polonia, Franța, Germania, Bulgaria, Finlanda — și aceasta nu este o listă completă a țărilor care au suferit de pe urma „interesului” rusesc. Kremlinul face tot posibilul pentru a rezista și a influența cursul războiului declanșat de Putin în centrul Europei, pentru a opri sprijinul Europei pentru Ucraina în lupta sa împotriva agresorului rus. Evident, demonstrându-și disprețul și încercând să aducă discordie și devalorizare în structura UE însăși, rușii încearcă să atingă cel puțin unele obiective cu orice preț. Creșterea activității de spionaj a Kremlinului, direct sau sub acoperire, pe direcția europeană se explică și prin dorința de lungă durată a lui Putin de a slăbi UE și NATO. În acest fel, liderul de la Kremlin încearcă să submineze întreaga structură a geopoliticii europene. Nu trebuie uitat faptul că actualul președinte rus Putin este un fost ofițer KGB și astfel de metode de lucru îi sunt foarte apropiate. În general, comportamentul Rusiei în Europa a fost întotdeauna același — destabilizator și distructiv. Nu ne rămâne decât să sperăm că România, care în prezent se află într-un mediu politic destul de dificil, își va apăra democrația rămânând pe poziția legii și a adevărului.
Taras POPOVYCI,
expert or. Kiev
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com