„Din Hotin şi pân’ la mare”
Comunicarea lui Vasile Carlaşciuc a fost consacrată oraşului Hotin. Tânărul, bazându-se pe serioase surse documentare, a adus la cunoştinţa colegilor săi că Hotinul este legat de numele nemuritorilor bărbaţi ai neamului: Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Ioan Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazul. El a menţionat că acest oraş apare în Letopiseţele moldoveneşti, scrise de către cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce. Totodată, studentul a ţinut să relateze că în privinţa denumirii Hotinului există mai multe versiuni. Unii cercetători consideră că Hotinul îşi trage denumirea de la regele dac Cotizon, iar alţii susţin că acest nume are o provenienţă slavă şi, în traducere, ar însemna „iubit”, „drag”. Dânsul a subliniat faptul că pe vremuri, în cel mai nordic oraş al Patriei istorice, a existat o filială a Asociaţiei „Astra”, şi-a desfăşurat activitatea Societatea Culturală „Ateneul Bogdan Petriceicu Haşdeu”, au apărut revistele „Glasul Hotinului” şi „Aurora”.
Vasile Carlaşciuc a relatat adevărul despre legendara cetate a Hotinului, argumentând că această măreaţă şi puternică ctitorie de pe malul bătrânului fluviu, cunoscut în antichitate cu numele Tiras, apare datorită necesităţii de apărare a Vadului de la Nistru, pe unde trecea importantul drum comercial de la Marea Baltică la Marea Neagră. Cetatea a fost condusă şi administrată, începând cu secolul al XIV-lea până la 1711, peste 350 de ani, de Principatul Moldovei. În comunicarea sa a pomenit şi de Valul lui Traian, urmele căruia au rămas pe teritoriul ţinutului, accentuând că în preajma Nistrului au existat aşezări dace.
Nu ştia atunci tânărul din Berestea Basarabiei, îndrăgostit de patima adevărului despre trecutul ţinutului său natal, că va nimeri pentru relatările sale sincere şi frumoase, rostite cu drag din sufletul lui curat şi senin, ca însuşi adevărul, pe „lista neagră” a securităţii sovietice.
Prima încercare de revenire în albia Limbii materne
Serghei Tabarcea, originar din localitatea Larga, azi Republica Moldova, a lansat propunerea ca şedinţa Cercului să adopte o adresare către Ministerul Învăţământului Superior şi Mediu de Specialitate al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene cu rugămintea ca studenţii Secţiei moldoveneşti a Facultăţii de Filologie a Universităţii de Stat din Cernăuţi să primească dreptul de a scrie lucrările de curs şi tezele de diplomă cu litere latine, argumentând faptul că tinerii folosesc la scrierea lor şi literatură din România.
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com