Anual de la buget sunt alocate sume uriaşe pentru construcţia şi întreţinerea drumurilor din ţară. Doar în anul 2017, potrivit Guvernului, în aceste scopuri vor fi direcţionate 15 miliarde de grivne. Cu toate acestea, Ucraina rămâne pe locul 5 în TOP-ul ţărilor din lume cu cele mai deplorabile drumuri. Practic, la noi gropile au devenit un adevărat simbol naţional. Preşedintele Agenţiei de Stat în chestiunile Drumurilor, Slavomyr Novak, consideră că situaţia nu se va schimba, chiar dacă fondurile promise vor fi alocate. „Avem o situaţie gravă, pentru că în ultimii ani drumurile pur şi simplu nu au fost reparate. Există 170 mii de kilometri de drumuri şi anual se repară doar 400 km. Nu dispunem de fondurile necesare pentru reparaţia gropilor. Dacă ne dorim ca în 10-15 ani să rezolvăm problema, e necesar de a repara întreaga reţea de drumuri”.
A spune că drumurile ucrainene sunt într-o stare proastă, înseamnă a nu spune nimic. Totul se întâmplă în cele mai bune tradiţii ucrainene: lucrările se fac în grabă şi fără respectarea standardelor şi normelor de construcţie a drumurilor. În al doilea rând, se fură cu nemiluita materialele de construcţie. În consecinţă, unele persoane implicate în acest proces se aleg cu vile, maşini de lux, etc. Astfel, de la an la an drumurile continuă să se deterioreze şi nimeni nu este găsit vinovat de situaţia creată. Potrivit experţilor în domeniu, componenta corupţionistă în construcţia şi reparaţia drumurilor constituie între 20-60 % .
În regiunea Cernăuţi drumurile arată pe mai multe sectoare ca după bombardament. Acestea continuă să le scoată peri albi şoferilor şi pietonilor, care nu mai ştiu cui să se plângă pentru ca problema să fie rezolvată. Autorităţile se arată neputincioase şi în mod tradiţional, invocă lipsa banilor. Dacă asfaltarea completă este imposibilă, prioritară ar trebui să rămână măcar plombarea gropilor existente. Dar şi la acest capitol drumarii bucovineni se află pe ultimul loc la nivel de ţară, anunţă serviciul de presă al Companiei de stat „Autostrăzile din Ucraina”. În 2015 în regiune a început să fie aplicat un experiment, care presupune reconstrucţia drumurilor pe contul fondurilor alocate de Vama Cernăuţi. În total au fost alocate circa 500 milioane de grivne. Adică bani sunt, drumuri ba! Mai bine de jumătate de miliard de grivne destinate drumurilor stau nestingherite pe conturi bancare, în timp ce drumurile arată jalnic, numărul accidentelor rutiere e în creştere, iar posesorii de maşini trebuie să investească sume importante în reparaţia autovehiculelor. Deşi mulţi şoferi ar fi înclinaţi să spună că drumurile din ţara noastră sunt cele mai proaste din lume, există ţări care se află într-o situaţie mai deplorabilă în ceea ce priveşte transportul rutier. Cele mai proaste drumuri din lume sunt evident pe continentul african, iar ţara unde au loc cele mai multe decese din lume este Namibia. Majoritatea drumurilor nu sunt asfaltate în această ţară, iar gropile sunt la ordinea zilei. Ceva asemănător întâlnim în Ucraina unde majoritatea drumurilor asfaltate au deja durata de viaţă depăşită, iar în mediul rural drumurile pietruite şi de pământ sunt o imagine obişnuită. Astfel a apărut şi zicala „Un asfalt bun nu se tăvăleşten drum”. Etalonul european în construcţia drumurilor rămâne şi în ziua de azi — Germania. În primul rând, nemţii niciodată nu repară asfaltul. Istorii despre astuparea gropilor în asfalt n-o să auziţi niciodată la ei. Dacă sau găsit defecte, se scoate toată suprafaţa sectorului de drum şi se toarnă o nouă platformă de asfalt. După finisarea lucrărilor, pe noul asfalt deplasarea este interzisă 24 de ore după. Pe timp de ploaie nemţii nu lucrează, iar dacă suprafaţa prelucrată s-a umezit, lucrătorii trebuie să aştepte uscarea deplină a acestei suprafeţe pentru a continua lucrările. Dacă vremea permite, totul se face operativ, calitativ şi fără multă tragere de timp. Apropo, prima autostradă construită are o vârstă de peste 80 de ani şi până în ziua de azi se află într-o stare excelentă.