În miez de Florar a sângerat pe florile câmpului inima lui Ion Zaeţ din Horbova. Militar de profesie, el a fost trimis pe frontul din regiunea Harkiv, unde se duceau lupte crâncene. În una din tirurile de artilerie, viteazul ofiţer Ion Zaeţ a fost rănit mortal. L-a deplâns Horbova şi toate satele care fac parte din Comunitatea Teritorială Ostriţa.
– Nu pot să-mi exprim durerea pe care am simţit-o, petrecându-l pe drumul neîntoarcerii pe Eroul nostru, Ion Zaeţ. El a crescut într-o familie de oameni oneşti, buni gospodari. Tatăl său lucrează pământul. Ţin minte când era elev la şcoala din sat, Ion trecea foarte des pe la noi, pe la bibliotecă. Îi plăcea să citească. Iar când învăţa la Academia Militară din Odesa, chiar i-am trimis nişte cărţi de care avea atunci nevoie, povesteşte şefa Bibliotecii de la Horbova, Elena Jechil.
Adjunctul primarului CT Ostriţa şi fostul staroste al Horbovei, Dan Crâşmaru, este prieten cu tatăl Eroului – Marian, şi ştie multe lucruri despre fiul acestuia, Ion.
– Tatăl Marian Zaeţ se mândrea foarte mult cu fiul său mai mare, care a dorit să fie militar, remarcă Dan Crâşmaru. La şcoală Ion a fost un elev timid, dar serios. N-a demonstrat că are calităţi de lider. A visat să aibă studii superioare militare, de aceea a şi intrat la Academia Militară de la Odesa. Am fost la ei acasă nu o dată. Părinţii mi-au arătat distincţiile lui Ion. În timpul studiilor la Odesa, a participat la nişte competiţii în Marea Britanie şi a obţinut mari succese. I s-a conferit un titlu pe care în Ucraina îl au doar câteva persoane. A primit distincţii chiar de la Ministerul Apărării.
Ca ofiţer, îşi făcea serviciul militar într-o unitate din Jitomir. Era în serviciul de informaţii şi pe urmă am aflat că a îndeplinit misiuni speciale. În anii 2018 şi 2019, la sărbătorile de iarnă a fost acasă, în concediu. S-a bucurat că a văzut încă o dată neobişnuita Malancă de la Horbova. Probabil că nu se gândea că acesta era ultimul lui concediu atât de frumos la baştină. În schimb, îşi dădea seama că războiul e în drum spre Ucraina. Înainte de data crucială de 24 februarie le-a spus părinţilor că în curând va izbucni războiul. Apoi, chiar din primele zile ale invaziei a început să-i pregătească pentru cruda realitate: războiul poate curma viaţa fiecăruia, mai ales a militarilor de pe linia frontului.
Există mai multe versiuni ale morţii locotenentului Ion Zaeţ. Din spusele camarazilor săi de arme am aflat că grupul său de cercetaşi – vreo 6-7 militari – au nimerit în încercuire. Inamicul a tras asupra lor din artilerie, deschizând foc şi din mitraliere. Patru gloanţe şi o schijă de la un proiectil de artilerie i-au luat viaţa consăteanului nostru, Ion Zaeţ, care a trăit pe acest pământ numai 24 de ani.
Îmi pare rău că s-a stins în floarea vârstei. Iar durerea părinţilor nu are margini. Tatăl său a primit bărbăteşte această lovitură a destinului, conchide Dan Crâşmaru…
Împreună cu primarul CT Ostriţa, Vasile Ţurcan, am trecut pe lângă casa părintească a lui Ion Zaeţ de la marginea Horbovei spre Godineşti.
– După înmormântarea fiului lor am mai fost la ei, să-i consolez cu o vorbă din suflet, îmi spune Vasile Ţurcan. Părinţii lui Ion Zaeţ, aceşti oameni simpli de la ţară, chiar în pofida durerii pe care o au şi o vor purta atâta cât le este dat să facă umbră pământului, m-au frapat prin înţelepciunea lor creştină. Aşa a fost voia lui Dumnezeu ca să le ia fiul la o vârstă atât de tânără. Mama lui, Lilia, s-a împăcat cu gândul că ştie unde e mormântul fiului ei, spre deosebire de alte mame, care nu au nici o veste despre fiii lor…
Fiu de agricultori, Ion Zaeţ a dat dovadă de cele mai înalte calităţi morale şi umane, apărând cu arma în mâini pământul ţării.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com