ANTONIUC Ioana a lui Vasile, născută în 1908, în localitatea Lehăceni (Prypruttea) din Bucovina, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi a Ucrainei, neştiutoare de carte, ţărancă. Pe data de 11 iunie 1940, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
ANTONIUC Iurie al lui Vasile, născut în 1899, în localitatea Frătăuţii Vechi, fostul judeţ Rădăuţi, azi judeţul Suceava al României, a obţinut studii medii incomplete, ţăran. În perioada interbelică se stabileşte cu traiul în satul Toporăuţi, încadrat astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina. Este arestat de reprezentanţii Secţiei Orăşeneşti Hotin a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS în ziua de 26 iunie 1941, fiind acuzat de „activitate de spionaj”. Odată cu declanşarea operaţiunilor militare între România şi fosta Uniune Sovietică, va fi stransferat în Siberia, unde moare pe data de 4 august 1942, în lagărul stalinist din oraşul Celeabinsk, Federaţia Rusă. Reabilitat de către Procuratura regiunii Cernătţi la 30 august 1995.
ANTONIUC Maria a lui Vasile, născută în 1932, în localitatea Lehăceni (Prypruttea), fostul judeţ Cernăuţi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi a Ucrainei. Pe data de 11 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
ANTONIUC Mihai al lui Vasile, născut în 1941, în localitatea Lehăceni (Prypruttea), încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi a Ucrainei. Pe data de 11 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. A murit în exilul din regiunea Tiumen, Federaţia Rusă. Reabilitat conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
ANTONIUC Viorica a lui Vasile, născută în 1938, în localitatea Lehăceni (Prypruttea), fostul judeţ Cernăuţi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi a Ucrainei. Pe data de 11 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
ANTONOVICI Domnica a lui Ilie, născută în 1888, în oraşul Cernăuţi din Bucovina, încadrat la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina, poseda studii primare. Pe data de 26 aprilie 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
ANTONOVICI Domnica a lui Simion, născută în 1917, în localitatea Mahala din Bucovina, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina, poseda studii primare, ţărancă. Pe data de 7 mai 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
ANTONOVICI Dumitru, născut în 1909, român. A încercat să treacă frontiera în România în iarna lui 1941. Este secerat de gloanţele grănicerilor sovietici din Detaşamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS în dimineaţa zilei de 28 ianuarie acelaşi an, în timpul masacrului sângeros de la Lunca, raionul Herţa.
ANTONOVICI Dumitru al lui Gheorghe, născut în 1919, în oraşul Cernăuţi, încadrat la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina, poseda studii primare, muncitor. A încercat să treacă frontiera în România în timpul masacrului sângeros de la Lunca, raionul Herţa, din iarna lui 1941. Este arestat de grănicerii sovietici din Detaşamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS pe data de 28 ianuarie acelaşi an. Tribunalul Militar al Armatei a 12-a Districtului Militar Special Kiev în şedinţa de judecată, ţinută în localul închisorii cernăuţene în zilele de 28-31 martie 1941, îl condamnă la zece ani de detenţie într-un lagăr stalinist de muncă corecţională „pentru trădarea patriei”. Reabilitat de către Procuratura regiunii Cernăuţi în octombrie 1991.
ANTONOVICI Gheorghe al lui Dumitru, născut în 1939, în localitatea Mahala, fostul judeţ Cernăuţi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina. Pe data de 7 mai 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitat conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
ANTONOVICI Paraschiva a lui Gheorghe, născută în 1895, în oraşul Cernăuţi din Bucovina, încadrat la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina, poseda studii primare, ţărancă. Pe data de 7 mai 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
ANTONOVICI Ştefan al lui Dumitru, născut în 1932, în oraşul Cernăuţi, încadrat la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina. Pe data de 7 mai 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitat conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
ANTONOVICI Veronica (Viorica), născută în 1924, în oraşul Cernăuţi, încadrat la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina, româncă. A încercat să treacă frontiera în România în iarna lui 1941. Este secerată de gloanţele grănicerilor sovietici din Detaşamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS în dimineaţa zilei de 28 ianuarie acelaşi an, în timpul masacrului sângeros de la Lunca, raionul Herţa.
AODĂIŢEI Aglaia a lui Constantin, născută în 1921, în localitatea Hreaţca, fostul judeţ Dorohoi al României, încadrată la 29 iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina, a absolvit şcoala primară. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
AODĂIŢEI Catinca a lui Toader, născută în 1886, în localitatea Hreaţca, fostul judeţ Dorohoi al României, încadrată la 29 iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina, neştiutoare de carte. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Moare în 1942, în regiunea Tiumen din Federaţia Rusă. Averea indicată a persecutatei constituia o casă, un grajd, patru hectare şi jumătate de pământ. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
AODĂIŢEI Nicolae al lui Constantin, născut în 1923, în localitatea Hreaţca, fostul judeţ Dorohoi al României, încadrată la 29 iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina, ţăran. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Moare în 1942, în regiunea Tiumen din Federaţia Rusă. Reabilitat conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
AODĂIŢEI Vasile al lui Constantin, născut în 1927, în localitatea Hreaţca, fostul judeţ Dorohoi al României, încadrată la 29 iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitat conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com