Locuitorii din Boian s-au aflat și se află în centrul vieții culturale a Comunității românești din regiunea Cernăuți. În istoria de jumătate de mileniu a acestei vetre de români vrednici sunt multe pagini despre aceea cum localnicii își păstrează zestrea spirituală, moștenită de la străbuni, și-și onorează înaintașii. Boincenii au participat activ la crearea, în 1989, a Societății Regionale pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”, filiala din Boian fiind una dintre cele mai numeroase, precum și a Societății „Golgota”. Rezultatele acestei activități de renaștere națională sunt în văzul tuturor și despre ele vorbesc, în primul rând, cele trei monumente: ale cronicarului Ion Neculce, Boianul făcând parte din moșia lui, scriitorului și preotului Iraclie Porumbescu, fost duhovnic al satului, și boincenilor deportați, jertfe ale regimului totalitar sovietic.
Mai la toate festivalurile și acțiunile culturale, desfășurate sub egida societăților național-culturale ale românilor din regiune, boincenii au arătat că sunt fideli păstrători ai cântecului, dansului și tradițiilor populare românești. Tânăra coregrafă Maria Basarab a scos pe scenele acestor festivaluri ansamblul de dans „Miorița”, care s-a bucurat de succes și în România. Și-au câștigat repede popularitatea și surorile gemene Sofia și Anastasia Poclitar. Și, iată, a venit timpul să se afirme și părinții lor – tatăl Serghei, care le acompaniază la acordeon, și mama Elena. Soții Serghei și Elena Poclitar au decis să creeze Asociația dezvoltării culturii și tradițiilor românești „Boianul Bucovinei”.
–Intenția de a crea o asociație culturală am avut-o mai demult. M-a îndemnat la aceasta amintirea luminoasă despre străbunicul meu, Gheorghe Luceac, mi s-a destăinuit Serghei Poclitar. Gheorghe Luceac a fost un dansator renumit în Boian. El s-a născut prin anii 80 ai secolului al XIX-lea și la vârsta de 80 de ani ieșea încă pe scenă. Avea o barbă lungă și albă ca neaua. Așa mi s-a întipărit în memorie de pe fotografiile păstrate în albumul familiei noastre, căci eu nu l-am cunoscut în viață. Străbunicul, împreună cu ansamblul „Bătuta” din Boian, a evoluat la Kiev și Chișinău. Despre el a scris Vasile Bizovi în monografia sa despre Boian, precum și Maria Toacă în cartea consacrată destinelor boincenilor, apărută anul trecut.
De la unchiul meu, Gheorghe Poclitar, fratele tatălui meu Vasile, am aflat încă un caz interesant. Cu ani în urmă el se întorcea de la Moscova acasă. A zburat cu avionul până la Kiev, iar din aeroportul Juleany urma să urce în alt avion care zbura la Cernăuți. Casierița i-a spus că nu mai sunt bilete. Între timp el a zărit că pe peretele din spatele casieriței era o fotografie mare a dansatorilor din Boian și în centrul lor se afla Gheorghe Luceac cu barba lui albă. Atunci unchiul a arătat spre această fotografie și a spus că artistul cu barbă este bunicul lui. Casierița s-a mirat, l-a chemat într-o parte și i-a dat bilet la avion.
–În timpul Primului Război Mondial în Boian au avut loc distrugeri mari, au rămas neatinse doar 23 de case, iar una dintre acestea a fost cea a străbunicului meu, continuă Serghei Poclitar. Ea a fost construită în 1880 de către tatăl lui Gheorghe Luceac, Ilie. Această casă este și astăzi și mă gândesc s-o transform într-un muzeu.
La 9 ianuarie, în toiul sărbătorilor de iarnă (dacă ne conducem după calendarul bisericesc pe stil vechi respectat la Boian), în sala mare a hotelului „Steluța bucovineană” din centrul acestei localități au avut loc festivitățile consacrate constituirii Asociației dezvoltării culturii și tradițiilor românești „Boianul Bucovinei”. Fondatorii Asociației, Serghei și Elena Poclitar, i-au invitat ca oaspeți pe reprezentanții Asociației „Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța” din Dorohoi, în frunte cu președintele ei, profesorul Vasile Adăscăliței. Consulatul General al României la Cernăuți a fost reprezentat de Florin Stan, referent principal la această instituție consulară. Au fost prezenți Vasile Babii, viceprimarul CT Boian, Lilia Govornean, metodistă la Institutul regional postuniversitar, președinta Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română, reprezentanții mediilor de expresie românească Maria Andrieș, scriitoare, Felicia Nichita-Toma, Carolina Jitaru, jurnalistă și interpretă, Nicolae Hauca, președintele Asociației Pro Bucovina, Vasile Carlașciuc și Dumitru Storoj.
După ce a răsunat Imnul Boianului, Serghei Poclitar a anunțat că acțiunea este de binefacere și mijloacele adunate vor fi transmise în localitatea Liman, aflată în apropierea nemijlocită a liniei frontului. Ele, împreună cu alte ajutoare umanitare vor fi duse încolo de voluntarul din Boian, Serghei Neaicu.
A fost semnificativ și faptul că primele două colinde – în română și ucraineană – au fost cântate de cel mai mic participant la festivități, de Constantin Kobzar, în vârstă de patru ani, venit la Boian din regiunea Harkiv, împreună cu familia și găzduit în această pitorească localitate bucovineană.
Fondatorul noii asociații, Serghei Poclitar, a menționat că noul an începe în Boianul lui Neculce cu revenirea la datina străbună, la zestrea spirituală a satului. Iar Asociația „Boianul Bucovinei” va contribui la păstrarea și înmulțirea acestui patrimoniu de valori spirituale, transmis de-a lungul secolelor din generație în generație. În cadrul Asociației vor activa un grup vocal și altul coregrafic, muzicanți și meșteri populari. Urând membrilor Asociației într-un ceas bun, Serghei Poclitar a ținut să mulțumească sponsorilor – întreprinzătorilor locali Ion Semeniuc și Silvia Paladii.
Diplomatul român, Florin Stan, a salutat apariția unei noi organizații în mediul asociativ bucovinean, care urmează să valorifice resursele spirituale inepuizabile existente aici. Viceprimarul Vasile Babii vede în crearea Asociației „Boianul Bucovinei” o nouă speranță în prosperarea spirituală a localității. Oaspetele de onoare al boincenilor, Vasile Adăscăliței de la Dorohoi, referindu-se la scopurile urmărite de noua asociație, a accentuat că păstrarea și promovarea culturii este o misiune nobilă. Iar, apreciind partea artistică a festivităților, a declarat: dacă în întregul spațiu românesc vor fi asemenea copii minunați care țin la datina străbună, neamul nostru va dăinui mereu.
Elevii de la instituțiile de învățământ de pe teritoriul Comunității Boian s-au străduit să demonstreze coloritul și specificul tradițiilor sărbătorilor de iarnă de la fața locului. Prin colindele și urăturile lor au prezis un început de bun augur pentru noua asociație „Boianul Bucovinei”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com