n ultimele luni, datorită eforturilor prezidențial-guvernamentale, în țările noastre, Ucraina și România, s-au creat condiții principiale noi pentru a fi realizată vechea lozincă cernăuțeană „Cu eforturile comune”. Este o chestiune care se referă nu numai la regiunile noastre, la țările noastre. Dacă ne referim la Strategia Dunăreană, care cuprinde multe țări europene, vedem pentru Ucraina și România rolul de tranzitoare transeuropene. Pentru Euroregiunea noastră aceasta este o problemă-cheie, deoarece în decursul secolelor prin Bucovina au trecut cele mai importante căi comerciale. Rețeaua de autostrăzi și cale ferată, care există la noi, nu este folosită pe deplin. Vorbind de aceasta, am în vedere faptul că prin Bucovina trece coridorul de transport care unește țările de la Marea Baltică cu cele de la Marea Mediterană. Trebuie să ne folosim de faptul că reprezentantul României în noua Comisie Europeană este doamna Valean, care răspunde de problemele transportului, și să abordăm anume chestiunile privind dezvoltarea acestei ramuri.
Mă voi opri asupra a trei momente principale. Primul este acela că echipelor prezidențial-guvernamentale din țările noastre le este sortit să colaboreze eficient. Și în această privință au fost create premizele necesare. În timpul deținerii președinției concomitent de către România atât în Consiliul Uniunii Europene, cât și în Strategia Dunăreană, la forumul de la București a acestei strategii din iunie anul curent delegația Ucrainei a prezentat și a discutat la diferite nivele colaborarea de mai departe și în rezultat chestiunile privind coridoarele de transport au fost incluse în noua strategie națională a României. Respectiv problema tranzitului prin teritoriul Bucovinei este o sarcină de primă urgență pentru partea ucraineană. A doua chestiune la fel de importantă este folosirea capacităților celei mai mari Centrale hidroelectrice de acumulare din Europa – cea de pe Nistru. Ea poate asigura o funcționare mai bună a rețelelor electrice ale Comunității europene. Poate acumula energia electrică pentru ca apoi, prin teritoriul României, să fie livrată către Europa. Astfel, Complexul de pe Nistru poate juca un rol însemnat în asigurarea securității energetice a Europei.
Cu o lună în urmă noul ministru pentru dezvoltarea regională a Ucrainei s-a întâlnit cu Ambasadorul României la Kiev, la care s-a accentuat asupra a două momente: primul – dezvoltarea colaborării transfrontaliere. Se are în vedere nu numai în cadrul Euroregiunii „Prutul de Sus”, ci și alte regiuni, căci frontiera ucraineano-română constituie 48 la sută din lungimea frontierei ucrainene cu țările comunitare. Cel de-al doilea moment este cel ecologic. Pentru prima dată va fi aplicată evaluarea ecologică strategică. Voi menționa că în Ucraina au loc câteva procese extrem de importante, care, într-o măsură oarecare, vor influența și asupra colaborării transfrontaliere. Unul dintre aceste procese este descentralizarea, care încă nu s-a încheiat, dar el a intrat într-o nouă fază. Guvernul și Parlamentul au declarat despre trecerea la formarea structurilor subregionale, adică a noi districte teritoriale care corespund modelului occidental.
Se spune că anul bisect nu este unul de succes. Eu nu cred în aceasta, fiindcă ni se oferă o zi în plus și trebuie s-o folosim din plin pentru realizarea planurilor puse la cale. Oricum, eu sper că anul 2020 va fi însemnat pentru colaborarea transfrontalieră ucraineano-română.
Zinovii BROIDE,
consilier al șefului ARS Cernăuți