În ziua de 1 octombrie a anului 1892 a murit George Sion poet, memorialist şi traducător român.
George Sion s-a născut în 1822, la Mamorniţa, Ţinutul Herţei. A fost fiul paharnicului Ioniță Sion și al Eufrosinei (născută Senina), fiica eteristului Gheorghe Schina; nepot al arhondologului Costandin Sion și al spătarului Antohi Sion. Urmează doi ani la „Sf. Sava” din București (1837-l839), revine apoi la Iași și intra în administrație, copist la Departamentul Dreptății (1842) și apoi funcționar la Departamentul din Lăuntru.
În 1848 George Sion a luat parte activă la mișcarea revoluționară din Moldova, de aceea a fost exilat. După multe peripeții Gheorghe Sion reușește cu ajutorul prietenilor săi să treacă în Muntenia, de unde pe valea Buzăului, prin munți, trece în Transilvania la Brașov. Fiind în Transilvania, participă la adunarea de pe Câmpia Libertății de la Blaj, din 3/15 mai 1848, apoi a trecut în Bucovina, unde a cunoscut familia Hurmuzachi. Hurmuzăcheștii i-au primit cu multă dragoste pe emigranții moldoveni, la moșia lor Cernauca. Reîntorcându-se la Iași, G. Sion a luat parte la toate mișcările unioniste care au dus la Unirea Principatelor.
Membru al Academiei Romane (1868). A scos, la București, „Revista Carpaților” (1860) și, împreună cu V. A. Urechia, „Transacțiuni literare și științifice” (1872). A scris versuri și piese de teatru fără o valoare deosebită. Temele din poezia sa sunt cele comune în lirica epocii.
Proza memorialistică („Suvenire contimpurane”, 1888), remarcabilă prin culoarea și fluența evocării, cuprinde portrete memorabile și pitorești, descrieri de atmosferă, realizând în cuprinsul povestirii valoroase nuvele autonome. Relatarea directă din „Suvenire…” este întreruptă uneori de episoade melodramatice sau de istorii cu caracter anecdotic. A tradus din clasicii și romanticii francezi. Au rămas în conștiința populară versuri scrise de Sion precum: „Mult e dulce și frumoasă/ limba ce-o vorbim” sau „Astăzi anul se-nnoiește/ Plugușorul se pornește”, cuprinse în volumul intitulat „Din poesiile lui George Sion”, tipărit în anul 1857.
În prezent, pe clădirea școlii din Mamornița Vama de lângă Cernăuți se află placa comemorativă „George Sion”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com