La 10 iulie 1862, la Storojineț s-a născut compozitorul, dirijorul și violonistul român, Tudor cavaler de Flondor.
A fost primul fiu lui Gheorghe cavaler de Flondor şi al Isabelei Dobrowolski de Buchenthal. Viitorul compozitor a fost instruit în învățământ privat ca pianist și din 1879 până în 1883 la Cernăuți – ca violonist. După absolvirea liceului a studiat mai întâi dreptul la Universitatea din Cernăuți (1882-1884), apoi științele economice la Universitatea de Agricultură din Viena. În același timp, el s-a înscris la Academia de Muzică și Artă Dramatică cu accent pe teoria muzicii și contrapunct pentru a deveni compozitor (în perioada 1884-1888). A studiat la profesorul Robert Fuchs, care, de asemenea, a fost și profesorul tânărului George Enescu. După studiile din Viena s-a stabilit la conacul din Rogojești și a fost ales primar în Rogojești între anii 1889-1905.
Tudor cavaler de Flondor, în perioada 1899-1906, a fost vicepreședinte al Societății „Junimea” și directorul de cor și dirijor al Societății „Armonia” în Cernăuți. Tudor Flondor era în primul rând violonist, însă stăpânea și alte instrumente, cum sunt pianul, armoniul, chitara, flautul și clarinetul.
Tudor cavaler de Flondor a fost deputat al Dietei Bucovinei, apoi al Consiliului imperial din Viena (1901-1908). Flondor a compus numeroase operete române, lucrări corale, serenade, dar, de asemenea, muzică instrumentală și muzică pentru vodevilurile lui Vasile Alecsandri. În lucrările sale se recunosc ecouri muzicale ale lui Brahms și Wagner. Cea mai cunoscută compoziție a sa a fost „Moș Ciocârlan”, care s-a bucurat de un mare succes. Soția sa, Maria, era pianistă, așa că ei au continuat tradiția părinților de a organiza serate muzicale. La aceste evenimente, organizate la moșia de la Rogojești, veneau și frații lui Tudor, Iancu și Nicu Flondor.
Tudor cavaler de Flondor a fost compozitor național al Bucovinei, membru în Dieta Bucovinei și în Camera Imperială de la Viena; aducea în creația muzicală a Bucovinei elemente ale folclorului românesc; a fost mulți ani primar la Rogojești; a pus pe note muzicale versurile lui Mihai Eminescu (“Somnoroase păsărele”), Vasile Alecsandri (“Lăcrămioare”, “Mândruliță de de-mult”, operete, opere și vodeviluri precum „Nunta țărănească”, „Rămășagul”, „Rusaliile”, „Cinel-Cinel”), Dimitrie Bolintineanu (“La o Viorică”), Vasile Bumbac (corurile “Cântecul marinarilor” și “Cântec vânătoresc”), Teochar Alexi (opereta comică în trei acte “Noaptea Sfântului Gheorghe”), Constantin Berariu (opereta “Moș Ciocârlan“). Crezul lui Tudor cavaler de Flondor a fost cel al coabitării pașnice, bazate pe cultura tuturor etniilor din Bucovina.
Ultimul său cântec, „Tempi passati”, l-a scris pe patul de moarte în sanatoriul privat „Fichtenhof” din Berlin, în care a trebuit să stea din cauza unei boli grele. A decedat pe 22 iunie 1908, la ora șase după amiază.
Numele lui Tudor cavaler de Flondor a purtat o stradă din Cernăuțiul interbelic. Astăzi îi poartă numele o stradă din București, precum și Biblioteca orașului Rădăuți.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com