La 16 iulie 1544, cu 480 de ani în urmă, Filip Moldoveanu a tipărit prima carte în limba română – „Catehism românesc” – de inspirație protestantă.
Cea dintâi tipăritură în limba română, cu alfabet chirilic, îi aparţine lui Filip Moldoveanu şi a fost realizată la Sibiu, în 1544. Este vorba de „Catehismul românesc lutheran”. Din păcate, nu s-a păstrat nici un exemplar. Se știe că această carte cuprindea principalele rugăciuni și învățături care apar și în catehismele de mai târziu: Cele 10 porunci, Simbolul credinței și „Tatăl nostru”. În 1546 Filip Moldoveanu a tipărit un Tetraevangheliar slavon – o reeditare a celui tipărit în 1512 de Macarie. Pe una din pagini apare stema Moldovei. Cartea conține xilogravuri realizate de Filip Moldoveanu. Între 1551-1553 a tipărit Tetraevangheliarul slavo-român, prima carte bilingvă apărută și în română, totodată cea mai veche tipăritură în limba română păstrată până astăzi.
Filip Moldoveanu se înscrie în pleiada tipografilor bisericeşti, fiind socotit între cei 10 mari tipografi sibieni. Naţionalitatea română a lui nu este clarificată în totalitate, numele reţinut în arhivele sibiene este Phillipus Maler (Filip pictorul). Importanţa tipăriturilor lui constă în faptul că ele erau cumpărate nu numai de clericii români, ci şi de instituţiile săseşti din Transilvania. Filip Moldoveanu este considerat primul tipograf şi gravor de origine română, având o cultură deosebită, cunoscând şi vorbind 5 limbi. Filip Moldoveanu va lăsa din 1555 postul de scriitor la cetate fiului său Ioachim, funcție îndeplinită de el timp de 18 ani.
În anul 1968, cercetătorii braşoveni A. Huttmann şi P. Binder, folosind şi cercetările Hertei Gündisch din Sibiu, au publicat o lucrare valoroasă, intitulată „Contribuţii la biografia lui Filip Moldoveanul, primul tipograf român”. În acest studiu se publică din surse arhivistice sibiene 52 de însemnări din anii 1521‑1555 privindu‑l pe Philippus Pictor sau Philipp Maler (Filip Moldoveanul). Din însemnările publicate reiese faptul că Filip Moldoveanul, între anii 1521 şi 1554, a fost angajat al Sfatului oraşului Sibiu ca scriitor şi traducător de acte româneşti, iar începând din anul 1537, el a fost trimis în mai multe rânduri în misiuni diplomatice la curtea domnilor Ţării Româneşti. În postul de şef al secţiei româneşti a Cancelariei din Sibiu, Filip Moldoveanul a fost ajutat uneori şi de preoţii răşinăreni Matei şi Dumitru sau de alţi români (cneazul Ivan din Răşinari, Ioan Literatul — Ioannes Litteratus ş.a.). În această calitate, el apare şi sub numele de „Magister Philippus Pictor et scriba litterarum valachicarum”, ceea ce denotă că era un „pictor” sau caligraf profesionist, angajat pentru scrierea corespondenţei în româneşte. Pe lângă activitatea sa de „scrib” şi „diplomat”, Filip Moldoveanul a fost şi un iscusit meşter tipograf.
În anul 1544 se tipărește la Sibiu un Catehism românesc, azi pierdut; în anul 1838, Timotei Cipariu îl văzuse la Blaj. Există două ştiri contemporane despre tipărirea acestei cărţi: prima în Socotelile oraşului Sibiu, din care rezultă că s‑a plătit doi florini pentru tipărirea acestuia, şi a doua menţiune este furnizată de o scrisoare din anul 1546 a preotului bistriţean Adalbert Wurmloch adresată cărturarului Johann Hess din Breslau, în care se relata că „s‑a tradus Catehismul în limba română şi s‑a tipărit la Sibiu, capitala noastră a saşilor din Transilvania, cu litere sârbeşti. Mulţi dintre preoţi au primit această carte, socotind‑o sfântă, alţii însă o dispreţuiesc”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com