La 20 februarie 1938, la postul de radio București a debutat Maria Tănase, cea care va deveni simbolul cântecului popular românesc.
Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din București. A ieșit pe scenă pentru prima data, având doar opt ani, la serbarea care marca sfârșitul anului școlar de la Căminul Cultural din cartier. Viitoarea interpretă a crescut înconjurată de cântece. Asculta doinele muncitorilor din grădina tatălui, cultivator de legume și flori, doine pe care le reproducea părinților acasă. Uneori se ascundea în cimitir și asculta bocetele bătrânilor. Prima melodie pe care a cântat-o oamenilor avea să fie bocetul unchiului său ce-și pierduse soția. Fiind sigură pe calitățile ei vocale, reușește la 21 de ani să se angajeze la Teatrul de Vară Cărăbuș, condus de marele actor Constantin Tănase, pe care l-a cucerit cântând o doină. La 25 de ani, Maria Tănase era o voce care se auzea peste tot în România. Își câștigase deja notorietatea la Viena, oraș unde imprimă primele cântece populare la Casa de Discuri „Columbia”, având un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, cântece de leagăn, de joc, de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete. Însă, debutul propriu-zis a avut loc odată cu prezentarea unui program radiofonic de piese folclorice, în cadrul programului de cântece românești „Ora satului” în data de 20 februarie 1938, care a inclus melodiile „M-am jurat de mii de ori”, „Ce-i mai dulce ca alvița”, „Geaba mă mai duc acasă”, „Marie și Mărioară”, „Când o fi la moartea mea”. Începând cu 1939, Maria Tănase iese pe scena internațională. În acel an ea și Grigoraș Dinicu sunt desemnați „ambasadori ai muzicii populare românești” la expoziția internațională de la New York.
Maria Tănase a devenit o celebritate în momentul în care timpul își pierduse deja răbdarea. Vremurile bune ale României interbelice se apropiau de sfârșit. Maria Tănase prinde ultimii ani fericiţi de dinainte de război, când se consacră în ţară și în străinătate. Viaţa trepidantă a teatrelor, a spectacolelor, a turneelor, strălucirea vieţii de vedetă vor intra în mașina de sfărâmat destine a istoriei.
Al Doilea Război Mondial și ceea ce a urmat nu vor lăsa pe nimeni neatins, mare sau mic, celebru sau nu. Maria Tănase, marea vedetă a vremurilor, prin relaţiile ei, prin oamenii alături de care trăia, prin influența ei, nu avea cum să scape din furtuna care prinsese milioane de oameni. Serviciile secrete, românești și străine, au avut nevoie de ea, nu pe scena luminată de reflectoare, ci în jocul mult mai periculos al persuasiunii, al canalelor de comunicaţii dintre taberele opuse, al reţelelor nevăzute de spionaj. Dictaturile au privit-o ca pe un element periculos.
Legionarii au urât-o, regimul Antonescu a supravegheat-o și a încercat să o folosească, iar comuniștii au persecutat-o sistematic. Istoria mare, a unei societăţi care trece rapid de la libertate la dictatură, de la pace la război, este regăsită în viaţa Mariei Tănase. Măritată cu un evreu, devine indezirabilă pentru legionari. Libertatea de care un artist depinde pentru a putea să se exprime rămâne un vis al vremurilor trecute.
Rămâne jocul pe muchie de cuţit, în lumea secretă a agenţilor francezi, britanici, români, toate trecute în dosarele secrete ale serviciilor, indiferent de regimurile pe care le-au slujit. Dictaturile, oricât de mult s-au dușmănit din punct de vedere ideologic, au avut un punct comun. Au preluat una de la alta dosarele urmăriţilor, ale suspecţilor, ale persoanelor importante.
Maria Tănase nu a mai apucat libertatea de a spune și de a cânta tot ceea ce ar fi vrut, așa cum o făcea la începutul carierei, plecând din mahalaua Cărămidarilor din București. Dar va rămâne liberă, spre disperarea celor care au vrut să o înregimenteze ideologic. O poveste adevărată, din vremuri nu atât de îndepărtate.
În anul 1963, Maria Tănase află în timpul unui turneu că suferă de cancer mamar și că trebuie să se opereze de urgență. Ultimul spectacol susținut de Maria Tănase a fost la Hunedoara. Răpusă de boală, Maria Tănase moare câteva zile mai târziu, la nici 50 de ani, pe 22 iunie 1963, în casa natală. Maria Tănase a fost supranumită Pasărea Măiastră și Regina cântecului românesc. Nu numai specialiştii, ci şi simplii iubitori ai muzicii populare apreciază că Maria Tănase a avut o voce inconfundabilă, ce îmbina fericit profunzimea, forţa şi autenticitatea. Repertoriul Mariei Tănase întruneşte peste 400 de cântece populare din toate regiunile istorice ale României. Din 1969, la Craiova, se desfăşoară Festivalul-concurs Naţional al interpreţilor cântecului popular românesc „Maria Tănase” – omagiu marii cântăreţe.
În anul 2000, la Festivalul-concurs „Maria Tănase” a participat și rapsodul popular din Voloca, regiunea Cernăuți, Nicolae Mintencu. „Pentru mine participarea la acest renumit festival a fost de bun augur, consideră domnul Nicolae Mintencu. Am trecut selecția și am fost printre cei 45 de interpreți, aleși pentru etapa finală. Evoluarea mea a fost menționată cu o diplomă, iar după acest festival au urmat altele patru la care n-am afirmat din plin: la Festivalul „Cântece păstorești” din Târgoviște am ocupat locul doi, la Festivalul „Cântecele românilor de pretutindeni” de la Turnu Severin – iarăși locul doi, la Festivalul de romanțe din Botoșani – locul trei și la Festivalul „Din cântecele neamului” de la Cernăuți – locul întâi. Pentru mine Maria Tănase este o interpretă neîntrecută și legendară, cântecele căreia mă inspiră mereu”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com