La 22 noiembrie 1914 s-a născut Tamara Ciobanu, una din cele mai cunoscute cântărețe de operă şi muzică populară din Moldova din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Interpretă de muzică populară (soprană lirico-dramatică) Tamara Ciobanu (Ceban), numită în lume „Privighetoarea Moldovei” s-a născut la 22 noiembrie 1914 la Berezlogi, Orhei în familia lui Savelie şi Alexandra Taratanschi. De mic copilă avea o dragoste deosebită faţă de muzica populară. Elevă fiind, a cântat în corul celebrului preot şi om de cultură Mihail Berezovschi. După absolvirea Liceului de Fete „Principesa Dadiani” (1932), urmează Şcoala de Felceri (1936- 1938). Între 1939 şi 1941 şi-a făcut studiile muzicale (canto) la Conservatorul „Unirea” din Chişinău cu Gavriil Afanasiu, Lidia Lipcovski şi Alexandra Gvozdeţchi, continuate la Conservatorul „Leonid Sobinov” din Saratov (1941-1944), apoi la Conservatorul de Stat din Chişinău, pe care l-a absolvit în 1947. În același an a participat la primul Festival Mondial al Tineretului și Studenţilor din Praga, unde a cântat „Doina”, „Marioara”, „Leana”, cântece care au devenit cartea de vizită a Moldovei. La acest festival a fost distinsă cu titlul de laureat și diploma de gradul I.
Concomitent cu studiile, începând cu anul 1945 și până în anul 1951 cântă la Studioul de Operă de la Chișinău, organizat de către compozitorul David Gerșfeld pe lângă Conservatorul de Stat. La Chișinău debutează, de facto, pe scena teatrală în anul 1946 în rolul titular de Cio-Cio-San din opera „Madame Butterfly» de Puccini, care pe lângă rolul Tatianei din opera „Evghenii Oneghin» de P. I. Ceaikovski, au rămas a fi cele mai reușite roluri ale cântăreței. Pe parcursul acelorași ani (1945-1951) a fost solistă a Radiodifuziunii din Moldova.
În anul 1950, după un turneu la Moscova cu orchestra „Fluieraș”, i se conferise Premiul de Stat al URSS, iar după asta fusese aleasă deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Și-a folosit statutul de deputat pentru a ajuta o mulțime de oameni. După o altă prezență la Moscova, în 1957, i s-a deschis drumul peste hotare. Aflându-se peste hotare, vizita muzee, monumente de istorie și cultură, în mod special, magazine cu flori. La unul din concertele Tamarei Ciobanu în România a asistat și Mihail Sadoveanu. În timp ce aceasta evolua pe scenă, scriitorul și-a sprijinit capul în mâini și a șoptit: „Dumnezeiește. Dumnezeiește”.
A realizat numeroase turnee artistice internaționale. În Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Naționale se păstrează multe înregistrări cu cântece populare, realizate de artistă pe parcursul mai multor ani. De-a lungul carierei sale artistice a colaborat cu Serghei Lunchevici, Dumitru Fedov, Gheorghe Eșanu, Valeriu Poleacov, Eugen Doga. Tamara Ciobanu a fost mesagera care a propagat cu mare dragoste cântecul popular din Moldova pe diferite continente. Se spune că ea suferea, că nu avea libertatea alegerii repertoriului, că nu putea vorbi despre studiile sale din anii interbelici și participarea la bogata viață culturală a Chişinăului de până la ocupaţia sovietică.
Din anul 1972 a ocupat funcția de președinte al Societății Muzical-corale din Moldova. Activitatea pedagogică și-o începe în anul 1973 în calitate de profesoară de canto la Institutul de Arte „G. Musicescu», în anul 1976 devine conferențiar universitar. Multe generații de cântăreți talentați a educat Tamara Ciobanu până în anul 1985.
S-a stins din viață la 23 octombrie 1990 și a fost înmormântată la Cimitirul Central din Chișinău.
În cinstea talentatei interprete au fost numite străzi în mai multe orașe ale țării, la Chișinău, Bălți, Drochia, Călărași, Orhei, Fălești. Pe casa din bd. Ștefan cel Mare 132, unde a locuit Tamara Ciobanu în ultimii ani ai vieții a fost instalată o placă comemorativă. Din anul 1989 în memoria Tamarei Ciobanu a fost instituit Concursul Național al Interpreților Cântecului Folcloric „Tamara Ciobanu», care a devenit unul dintre cele mai prestigioase din Republica Moldova.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com