La 23 octombrie 1861, la Sibiu a fost înfiinţată „Asociaţiunea Transilvania pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român” („Astra”), cu rol însemnat în viaţa culturală şi în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania. Ţelul principal al „Astrei” rămâne, pentru totdeauna, fixat atât de clar de ctitorii ei: „folosirea culturii, mai ales a celei naţionale, pentru înfăptuirea prosperităţii şi progresului poporului român, pentru păstrarea şi întărirea solidarităţii tuturor românilor”.
După elaborarea înființării Asociației, cei 212 membri înscriși s-au întâlnit în ședința inaugurală, la Sibiu, în ziua de 23 octombrie 1861, alegându-i să conducă Asociația pe mitropolitul Andrei Șaguna – președinte, Timotei Cipariu – vicepreședinte și George Bariț – secretar.
În 7 februarie 1895 comitetul de conducere al „Astrei” decide elaborarea și publicarea Enciclopediei Române, sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea, apărută în trei volume între 1898 și 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcție, culturală și politică, în istoria poporului român.
În cadrul „Astrei” s-a concentrat la sfârșitul secolului al XIX-lea elita intelectuală a românilor transilvăneni: George Bariț, Timotei Cipariu, Andrei Șaguna, Ion Pop-Reteganul, Ioan Pușcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Onisifor Ghibu, Octavian Goga. Secretarii Asociațiunii, care și-au desfășurat activitatea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost Corneliu Diaconovici, Octavian Tăslăuanu și Andrei Bârseanu. În 1906, secretar administrativ al „Astrei” este Oct. C Tăslăuanu. Oct. C Tăslăuanu alături de poetul Octavian Goga au sub supraveghere revista de cultură, civilizație, literatură, artă și atitudine numită „Luceafărul”. Apărută mai întâi la Budapesta, în 1902, își mută sediul la Sibiu în 1906. Primul număr apărut la Sibiu a fost nr 17-18 din 15 octombrie. „Luceafărul” devine „oglinda vie a spiritului de creație ardelean”.
Primul preşedinte al „Astrei” a fost Andrei Şaguna, vicepreşedinte – Timotei Cipariu şi secretar – George Bariţiu. Actualmente „Astra” are răspândite, atât în România, cât și în afara granițelor peste 70 de filiale. Andrei Șaguna (1808-1873) a fost mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocşilor şi ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Braşov (1851), membru de onoare al Academiei Române. Se spune că Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a dezțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă. Prin Andrei Șaguna, Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei a fost prima din spațiul ortodox în care laicii aveau un rol majoritar în conducerea sinodală a Bisericii, și prima care-și manifesta autonomia față de Stat. Ultimii trei ani din viață au fost marcați de boală și de retragerea în viața monahală. Când se pregătea aniversarea a 25 de ani de la hirotonirea ca episcop, a refuzat să participe (așa cum va respinge bustul cadou făcut de preoții brașoveni, împotrivindu-se astfel cultului personalității), retrăgându-se la Răşinari, unde va și muri pe 28 iunie 1873. Este înmormântat doar în haina călugărească, în cripta sa de la Rășinari, fără predică și fast, oficiant fiind doar duhovnicul său.
În data de 26 noiembrie 1926 s-a desfăşurat şedinţa de constituire a secţiei ştiinţifice a „Astrei” din Basarabia. În cadrul acestei întruniri, comisarul general al „Astrei” basarabene, Onisifor Ghibu, a arătat rolul şi însemnătatea „Astrei” şi s-a oprit asupra problemelor care trebuiau să formeze preocupările secţiei ştiinţifice basarabene în anul 1926-1927.
Până în anul 1935, au fost înfiinţate 355 cămine culturale, s-au ţinut 7856 conferinţe, tipărindu-se şi câteva cărţi. În etapa următoare, cu fiecare an, s-a constatat o restrângere a activităţii „Astrei”. Această instituţie a activat până în ziua de 28 iunie 1940, atunci când trupele sovietice au invadat teritoriul Basarabiei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com