La 4 octombrie 1848, la Cernăuţi a apărut săptămânalul cu text bilingv, român şi german, „Bucovina’’ – „Gazetă Romănească (Romanische Zeitung) pentru politică, religie și literatură” – editat de fraţii Gheorghe şi Alecu Hurmuzachi.
Ziarul „Bucovina” a apărut în perioada 4 octombrie 1848–20 septembrie 1850. Articolul-program, publicat în primul număr, era programul revoluţiei române de la 1848 din Bucovina, exprimat în „Petiţia Ţării”, iar ziarul se adresa în paginile sale întregului neam românesc. Ziarul „Bucovina” a avut colaboratori străluciţi: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Costache Conachi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Cârlova, Vasile Pogor, Mihail Kogălniceanu, Andrei Şaguna, Andrei Mureşanu, Aron Pumnul, Gheorghe Bariţ etc. Referindu-se la activitatea literară desfăşurată de „Bucovina”, Nicolae Iorga o asemăna cu cea a „Daciei Literare”.
Vestitul istoric Teodor Balan, în studiul său „Frații Gheorghe și Alexandru Hurmuzachi și ziarul „Bucovina”, publicat la Cernăuți în 1924, remarca: „La început, la fiecare număr se adăuga un suplement literar, în care se publicau adesea și articole politice. A îngriji de publicarea unui ziar, a scrie singur articole, a face corecturile era o muncă care consuma puterile unui singur om. De aceea Gheorghe Hurmuzachi căuta să împătrească munca cu altul. Pentru numerele apărute în anul 1848 a îngrijit el singur. Când „Bucovina” trecu în anul al doilea de activitate, el cooptă în comitetul de redacție pe fratele său Alexandru. Anunțând această schimbare aminti că fratele său este absolvent al facultății juridice, e om așezat și astfel prezintă toate garanțiile necesare. Primul număr din anul al doilea de existentă, care aparu la 26 Februarie 1849, poartă numele lui Gheorghe și Alexandru ca ale redactorilor giranți. Amândoi frații conduseră împreună ziarul aproape un an. În cele din urmă Gheorghe Hurmuzachi părăsi redacția. Începând cu numărul 34, apărut la 26 Octomvrie 1849, Alexandru Hurmuzachi singur conduce ziarul. El singur a și redactat ziarul până la sfârșit. Ne întrebam în care limbă au fost scrise articolele în original. Toate momentele indică că articolele furnizate de redacție au fost scrise în nemțește și traduse în românește. Pe atunci puțini intelectuali români din Bucovina știau a scrie bine nemțește. Textul german este foarte elegant și foarte frumos, stilul este constant același, pe când la textul românesc constatam mai multe feluri de a scrie, observând oscilații între dialectul moldovenesc, uzitat în Bucovina, și limba pumnulistă. Aron Pumnul pare a fi îngrijit foarte mult de redactarea textului românesc. La început, la textul românesc nu se observa particularități pumnuliste. Primul articol din primul număr, apărut la 16 Octomvrie 1848, scris de Gheorghe Hormuzachi, este alcătuit în cea mai frumoasă limbă românească. Mai târziu Aron Pumnul îngrijește de redactarea parții literare. Traducătorii articolelor scrise în nemțește de frații Hurmuzachi se străduiesc să adopte limba artificială a lui Pumnul, care în cele din urmă învinge.
În „Bucovina” apăreau multe articole în care se tratau chestiunile din Ardeal, Moldova și Muntenia. Ele sunt în cea mai mare parte articole originale, scrise în românește, furnizate de corespondenți. Pentru a-și asigura corespondenți, frații Hurmuzachi purtară o intensă corespondență cu cunoscuții și prietinii lor aflați în afara de Bucovina. Aceștia bucuroși trimiteau vești la rândul lor angajând pe alții care trimiteau articole „Bucovinei”. Astfel aproape în fiecare număr apar știri despre țările romanești. După un șir de știri apărute, redacția „Bucovinei” însăși publica articole mai ample asupra situației politice din diferitele țări romanești, reasumând cele comunicate de corespondenți, adăugând unele amănunte interesante aflate pe cale particulară și în urmă făcând reflecții spirituale.
În primăvara anului 1850, când „Gazeta de Transilvania” redactata de George Barițiu fu suprimată, numărul corespondenților din Ardeal deveni foarte mare. Românii din Ardeal comunicau atunci „Bucovinei” durerea lor. Un timp așa dară „Bucovina” a fost și organul Românilor din Ardeal. Ziarul „Bucovina” era singurul organ publicistic românesc independent. El atunci reprezinta toată Românimea”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com