De-a lungul istoriei, oamenii au afişat reţineri în faţa evoluţiei tehnologiei. Orice etapă evolutivă a presupus şi un nivel sporit de informaţie, precum şi un efort mai mare de receptivitate. Un exemplu, în acest sens, este şi trecerea ziarelor în online. De cele mai multe ori, însă, vocile care reclamă îngrijorarea populaţiei îşi centrează argumentele asupra unui public-ţintă: copiii. Însă sunt cu adevărat legitime aceste invocări? Indiferent de argumente, sunt anumite aspecte pe care nu trebuie să le pierdem din vedere când vorbim despre internet, potrivit The Guardian.
În primul rând, nu uitaţi că «internetul» este un termen foarte vag, având în vedere multitudinea de înţelesuri pe care o poate căpăta. Exemplul dependenţei faţă de jocurile de noroc online ne arată cum percepţia unor oameni poate fi influenţată în mod negativ atunci când se referă la impactul internetului, deşi internetul, în sine, nu este principalul vinovat în astfel de situaţii. Oricum, internetul ne furnizează mult mai uşor accesul la informaţie decât orice altceva. Deci, cum şi în ce mod ne-ar putea afecta activitatea cerebrală?