Discuții aprinse în Rada Supremă săptămâna aceasta pe marginea legii cu privire la limba ucraineană.
Ca și în precedentele campanii electorale, problema lingvistică rămâne un subiect predilect în retorica candidaților la prezidențialele din martie 2019. Pentru Petro Poroșenko, cel mai reprezentativ slogan electoral din actuala campanie rămâne „Armata! Credința! Limba!”. Poroșenko mizează pe coarda sensibilă și patriotică a electoratului naționalist. Astfel, controversatul proiect de lege „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” are toate șansele să fie adoptat până la scrutinul din martie, având în vedere că Poroșenko deține majoritatea parlamentară din Rada Supremă. În acest context, ar fi bine să ne reamintim de programul electoral al lui Poroșenko la alegerile prezidențiale din 2014, care garanta utilizarea liberă a limbii de stat și a limbilor minorităților naționale. „A trăi liber înseamnă a folosi liber limba maternă. Mă ghidez după articolul 10 al Constituției, care definește limba ucraineană ca limbă de stat, dar subliniază în mod special drepturile limbii ruse și garantează dezvoltarea liberă a tuturor limbilor».
Problema lingvistică este abordată și de candidații din tabăra naționaliștilor. Candidatul formațiunii Svoboda, Ruslan Koșulinskyi, promite să „asigure limbii ucrainene statutul real al limbii de stat». În acest scop el intenționează să oblige toți funcționarii publici să vorbească la locul de muncă numai în limba ucraineană și să introducă un examen lingvistic obligatoriu pentru toți funcționarii și candidații pentru funcțiile publice. Reprezentantul partidului Narodnyi Ruh (Mișcarea Populară), Viktor Kryvenko, este și mai radical. El dorește introducerea de teste obligatorii privind cunoașterea limbii de stat pentru toți candidații la posturi ce țin de sfera publică, inclusiv în firmele private.
De menționat că din programele candidaților care se bazează pe voturile foștilor simpatizanți ai Partidului Regiunilor, a dispărut sloganul „protejarea limbii ruse”. În programul lui Iuri Boiko (Platfotma de Opoziție – Pentru Viață), în general nu se spune nici un cuvânt legat de chestiunea lingvistică. În programul electoral al lui Oleksandr Vilkul (Blocul de Opoziție) se spune că limba de stat trebuie să fie ucraineana, dar consiliile regionale vor avea dreptul de a introduce în regiunile lor a doua limbă oficială. Anatol Gryțenko (Poziția Civică) promite să nu permită discriminări lingvistice. În plus, candidatul consideră că „limitarea și sancțiunile» nu ar trebui să devină factorii decisivi care să asigure dezvoltarea limbii ucrainene. Acest lucru ar trebui realizat prin stimulare și motivare. Alţi candidați înscriși în cursa pentru câștigarea postului de șef de stat sunt mai rezervați cu privire la problema lingvistică. Acest subiect lipsește din programele lui Volodymyr Zelenskyi și Iulia Tymoșenko, considerați a fi principalii favoriți ai scrutinului din martie. Merită menționat faptul că în precedentele campanii electorale Tymoșenko promitea „limbii ruse și limbilor minorităților naționale statutul de limbi oficiale în regiunile în care acest lucru este solicitat de majoritatea covârșitoare a cetățenilor».
De remarcat că Secretarul General al OSCE, Thomas Greminger, a declarat pentru Interfax Ukraina, că pentru ameliorarea relațiilor ucraineano-maghiare și excluderea în viitor a unor situații care afectează drepturile lingvistice ale cetățenilor care aparțin minorităților naționale, autoritățile din Ucraina ar trebui să se angajeze într-un dialog cu toate părțile interesate. Opinia secretarului a fost expusă într-un interviu pentru agenția de știri Interfax Ukraina. Thomas Greminger a subliniat faptul că provine din Elveția, o țară unde există patru limbi oficiale, iar acest lucru nu reprezintă o problemă pentru concetățenii săi. „Este necesar să se stabilească un dialog strâns cu comunitățile etnice și lingvistice. Cred că cel mai important lucru este dialogul de la om la om și respectul. Nu vă grăbiți. Vă îndemn la dialog și la înțelegere reciprocă”, susține Secretarul General al OSCE. De asemenea, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, a cerut parlamentarilor ucraineni amânarea adoptării proiectului de lege nr. 5670-d „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”. Dunja Mijatovic susține că ar fi greșit ca legea să fie adoptată în perioada preelectorală. Comisarul a accentuat că reprezentanții minorităților naționale trebuie să participe efectiv în elaborarea unor astfel de legi și politici, iar opiniile acestora ar trebui luate în considerare. „În contextul campaniei electorale, astfel de discuții sunt adesea politizate și nu pot contribui la luarea unor decizii echilibrate. Îndemn Parlamentul de la Kiev să amâne adoptarea acestui proiect de lege”, a subliniat Dunja Mijatovic.