În memoria scriitorilor Mircea Lutic şi Ilie Tudor Zegrea
„Frumosul oraş din inima Europei”
Primul popas al delegaţiei de intelectuali din Chişinău şi Cernăuţi, în componenţa căreia se aflau şi foştii membri ai Consiliului Societăţii „Mihai Eminescu”: Mircea Lutic, Ilie Tudor Zegrea şi subsemnatul, sosiţi, în 1990, într-o vizită de documentare ştiinţifică în Germania, a avut loc la Freiburg, o frumoasă localitate vest-germană, în 2020 împlinind vârsta de 900 de ani, situată la poalele munţilor Pădurea Neagră, celebrii munţi din care izvorăşte Dunărea, în pitoreasca Vale Dreisam, care ţine de întinsa şi minunata câmpie a Rinului. În acest oraş, aflat în sudul ţării, în apropiere de frontiera germano-elveţiană, cu clădiri mândre şi bine amenajate, văruite în alb şi acoperite cu olane de culoare roşie, scăldate în verdeaţa pomilor de diferite soiuri, cu străzi curate, inundate de parfumul dulce şi odihnitor al multelor flori, orânduite cu grijă şi dragoste în ferestrele şi la balcoanele caselor de locuit, în localurile publice, în numeroasele parcuri, se dezvolta pe larg, la acea vreme, industria chimică, textilă, cea de prelucrare a lemnului şi hârtiei, construcţia de maşini electrice. Partea veche a Freiburgului, care poartă amprenta stilurilor arhitectonice, caracteristice pentru evul mediu, a suferit unele distrugeri în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Însă au supravieţuit tuturor timpurilor grele, care s-au abătut asupra acestui colţ de ţară, Catedrala Maicii Domnului, construcţia căreaia a început în 1200, în stil romanic, şi a continuat în 1230, în stil gotic, cu un turn înalt de 116 metri, adăpostind 16 clopote, cel mai vechi datând din 1258. Înfrumuseţează municipiul Porţile Swabiei şi Saint-Martin, clădirea veche a Primăriei oraşului, care pot fi socotite adevărate monumente de arhitectură din epoca Renaşterii germane.
Totuşi, cea mai mare mândrie a oraşului rămâne Universitatea Albert-Ludwig, care se numără printre cele mai vechi lăcaşe de ştiinţă şi cultură din Germania. Ea a fost întemeiată la 1457 de către dinastia de Habsburg, datorită arhiducelui Albert al VI-lea al Austriei. La cele patru facultăţi existente pe atunci: de teologie, filosofie, medicină şi drept, studiile au început în anul 1460. Din 1620, poziţiile-cheie în această Universitate au revenit iezuiţilor. La 1767 ea a devenit instituţie de stat. În 1990, în acest renumit hram al ştiinţei şi culturii mondiale sorbeau din nesecatul izvor al cunoaşterii, în cadrul facultăţilor de teologie, drept, economie, medicină, filosofie, matematică, fizică, chimie, farmacologie, biologie, silvicultură, peste 16 mii de studenţi din diferite ţări ale lumii. În Universitate, la acea vreme, activa un mare număr de profesori, printre care se număra Paul Miron şi soţia sa, doamna Elza.
Adresându-se celor sosiţi, în vizită, profesorul Paul Miron a spus: „Bine aţi venit, dragi prieteni, în această zidire străjuită de bustul marelui nostru Poet. Aţi văzut: la intrare, Platon şi Aristotel ne arată drumul, dar aici, în inima Universităţii, învăţăm, ne rostuim viaţa, gândim şi ne petrecem zilele albe, zilele negre cu Eminescu. De 30 de ani, de când se predă aici limba română, limba noastră, limba lui Mateevici a răsunat în aceste încăperi. Pentru cei ce au trudit aici, profesori şi studenţi, nici Prutul, nici Nistrul n-au fost o oprelişte. Vă repet acest lucru astăzi, bucurându-ne de vizita Dumneavoastră. Vă repet acest lucru ca pe un nou legământ”.
Sub redacţia lui Paul Miron, la Freiburg a apărut, din 1973, revista în limba română „Dacoromania”, în care şi-au publicat unele materiale personalităţi marcante ale neamului nostru.
În 1990, subsemnatul a lăsat pentru această prestigioasă revistă unele mărturii referitoare la „Luceafărul” poeziei româneşti, descoperite în fondurile Arhivei de Stat a regiunii Cernăuţi. În anul următor, 1991, aceste mărturii au văzut lumina tiparului în revista „Dacoromania”, purtând titlul „Mărturii din Bucovina”.
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com