Şcoală, unde elevii veneau cu abecedare în diferite limbi
Cernăuţiul, ca centru al proverbialei toleranţe bucovinene, a demonstrat aceasta prin funcţionarea şcolilor cu învăţământul în limbile naţionalităţilor din ţinut. În inima oraşului, pe actuala stradă Şeptiţki, 19, se află o clădire unghiulară cu trei etaje, construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, care în decurs de circa 150 de ani serveşte drept instituţie de învăţământ. Ea are o istorie deosebită a ştiinţei de carte, fiindcă elevii care au frecventat-o au învăţat să citească din abecedare în diferite limbi – un fenomen pur bucovinean.
Din anul 1883 acest frumos edificiu a găzduit Şcoala municipală cu patru clase. În 1894 ea a fost reorganizată în Şcoală cu şase clase. Iar în 1906 aici au fost deschise clase paralele româneşti şi poloneze. În perioada următoare şi în decursul mai multor ani acesta a fost edificiul Liceului de fete, pe lângă care a fost deschis Seminarul pedagogic de fete. Programul de învăţământ a Seminarului prevedea studierea obligatorie a limbilor de circulaţie din ţinut: germană, română, ucraineană, pentru a putea lucra în şcoli cu un contingent diferit de elevi.
În primii ani ai puterii sovietice aici s-a aflat Şcoala medie evreiască, iar în primele zile ale independenţei Ucrainei, la 1 septembrie 1991, edificiul a fost pus la dispoziţia noii şcoli româneşti, deschise în oraşul Cernăuţi – Şcoala medie nr. 29. A fost o realizare a mişcării de renaştere naţional-culturală a românilor din nordul Bucovinei, însufleţită de transformările democratice din societate. Pe faţada clădirii se află placa comemorativă „Mihai Jar” – primul director al noii şcoli româneşti din centrul Cernăuţiului. Peste câţiva ani această instituţie de învăţământ a devenit Gimnaziul nr.6 cu limba română de predare, care poartă numele lui Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei, în hrisovul căruia din octombrie 1408 a fost atestat documentar pentru prima dată oraşul Cernăuţi.
În această clădire s-au aflat şi câteva apartamente. În unul din ele a locuit cunoscutul istoric, profesor al Universităţii cernăuţene şi directorul Arhivei de stat, Teodor Balan. El este autorul a peste o sută de lucrări, cea mai valoroasă fiind colecţia de documente bucovinene din secolele XV-XIX. Scrierile lui Teodor Balan sunt citate de cercetătorii care studiază istoria Ţării Fagilor. Cele şase volume cu documente bucovinene ale lui Teodor Balan se află în fondurile Bibliotecii ştiinţifice a Universităţii Naţionale „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com