Vila cu geamuri de cristal
Pe timpurile când Cernăuţiul se afla sub coroana habsburgică şi cea mai frumoasă stradă a lui era numită „Strada Domnească” (actuala „Olga Kobyleanska”), strada paralelă cu aceasta, situată mai în vale, purta denumirea „Strada Domnească de jos” (actuala „Ucraineană”). Era o stradă din centrul urbei, unde domnea liniştea, cu clădiri frumoase, construite parcă special pentru familiile nobile cernăuţene. Aici au locuit vestitele familii Stârcea, Kisslinger, Stefanelli, Grigorovici, Petrovici, Morariu-Andrievici, Hurmuzachi…
Casa, care se aseamănă cu o vilă cu etaj, de pe această stradă, având nr. 22, a fost construită la finele secolului al XIX-lea. Deoarece în diferite perioade de timp a avut diferiţi proprietari, a fost de mai multe ori reconstruită, rămânând în memoria generaţiilor de cernăuţeni drept „vila cu geamuri de cristal”.
Arhitecţii, care au reconstruit clădirea, s-au străduit să satisfacă cerinţele proprietarilor şi, în rezultat, s-a primit o îmbinare de stiluri. Faţada principală reprezintă stilul neoclasic, iar cele laterale au fost executate în stilul baroc. Pe poartă a fost plasată monograma proprietarului acestei vile „FF”. Este vorba de Friedrich Fischer, întreprinzător bogat, căruia i-a aparţinut vila în perioada interbelică (1928-1940).
În interior au fost folosite motivele diferitor stiluri istorice, caracteristice pentru casele aristocratice din perioada respectivă. Scările sunt din lemn de culoare închisă, incrustate. Cele trei geamuri din vestibul şi însuşi vestibulul sunt executate în stilul neo-brâncovenesc. Pentru geamurile de la etaj a fost folosită sticlă de Bohemia. Printre altele, fiul lui Friedrich Fischer, Albert, a fost directorul Fabricii de sticlă din Cernăuţi.
În acest local, în care se păstrează spiritul vechiului Cernăuţi, au fost filmate episoade din mai multe filme artistice: „Unde ai fost, Odiseu?”, cu Donatas Banionis, „Luceafărul” – despre Eminescu, regizor fiind Emil Loteanu, „Valsul melancolic” – după povestirea Olgăi Kobyleanska.
Din a doua jumătate a anului 1940 vila lui Fischer a fost pusă la dispoziţia redacţiei ziarului „Radianska Bukovyna”. Aici a lucrat şi micul colectiv redacţional, care a asigurat editarea variantei româneşti a acestei publicaţii – oficiosul Comitetului regional de partid Cernăuţi – „Bucovina sovietică”. Printre primii colaboratori a fost şi ilustrul poet Paul Celan.
În momentul de faţă, renumita vilă de pe strada Ucraineană, 22, găzduieşte Biblioteca municipală „A. Dobreanski” şi redacţia ziarului „Bucovina”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com