Timpurile se schimbă şi nu întotdeauna spre bine. Cu aproape o sută de ani în urmă Cernăuţiul era considerat un oraş cu mai multe librării decât cafenele, pe când acum situaţia este diametral opusă. În rezultatul analizei din ultimul pătrar de veac s-a constatat că Cernăuţiul şi alte trei centre regionale din Ucraina – Cerkasy (baştina lui T. Şevcenko), Cernighiv şi Odesa – suferă din cauza lipsei de carte. La prima vedere pare că nu-i chiar aşa, însă cu aceste date de statistică operează participanţii la piaţa de carte ucraineană. Cu alte cuvinte, cele mai de valoare cărţi ieşite de sub auspiciile editurilor ucrainene nu ajung în număr suficient în librăriile din oraşele enumerate mai sus.
Cernăuţiul, unde cartea a fost întotdeauna onorată, deţine locul paisprezece în ratingul oraşelor cu cei mai pasionaţi cititori. Concetăţenii noştri se dezobişnuiesc să citească, şi acesta este tristul adevăr. Cine în prezent frecventează mai des bibliotecile – elevii şi studenţii, pensionarii, adică reprezentanţii generaţiilor care lucrează cu cartea şi s-au obişnuit cu cartea. Dar cine trece pragul bibliotecilor săteşti? Aceiaşi elevi şi puţinii studenţi pe care-i are satul. Domnul Serghei Bespalco, lucrător al culturii din Stălineşti, raionul Noua Suliţă, confirmă aceasta: „Da, avem noroc de elevi şi studenţi, care au nevoie de material suplimentar pentru lecţii. Dacă Biblioteca din Stălineşti va fi conectată la reţeaua Internet, situaţia se va schimba radical. Am avea cu mult mai mulţi cititori. O altă problemă stringentă pentru noi este cea a cărţilor în limba română. Cartea românească nu prea ajunge la Stălineşti. Cărţile în limba română din fondul bibliotecii noastre sunt toate vechi”.
Acelaşi lucru îl pot afirma şi bibliotecarii din alte sate româneşti din regiune. Cu câţiva ani în urmă în regiune, cu susţinerea Uniunii Europene, a fost realizat un proiect foarte necesar cu antrenarea Bibliotecii universale regionale „M. Ivasiuk” din Cernăuţi şi Bibliotecii „I. G. Zbiera” din Suceava. În rezultat, fondurile bibliotecii cernăuţene au fost completate cu un număr anumit de cărţi româneşti, iar cea din Suceava – cu cărţi ucrainene, pentru etnicii ucraineni de acolo. Prin intermediul sistemului de colector, aceste cărţi pot ajunge în orice bibliotecă din regiune. Însă, problema constă în aceea că pentru aceasta e nevoie de timp şi că numărul cărţilor în limba română încă nu corespunde necesităţilor culturale ale comunităţii româneşti din regiune. Oricum, după mulţi ani de stagnare, ne-a venit rândunica cu vestea bună. Pentru ca să sosească „primăvara cărţii româneşti” pe meleagurile noastre sunt necesare mai multe proiecte de acest fel.
După dispariţia faimoasei librării „Drujba” („Prietenia”) din Cernăuţi, de unde cumpărau cărţi româneşti mai toţi scriitorii din Moldova în perioada sovietică, nemaivorbind de intelectualii din regiunea noastră, vara trecută, în sfârşit, „în oraşul cărţilor” a fost deschisă o librărie de literatură în limba română. Ea funcţionează în cadrul Centrului cultural român „Eudoxiu Hurmuzachi”. Unul dintre conducătorii acestui centru, poetul Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, se arată a fi nemulţumit de activitatea librăriei: „Foarte puţini vin şi cumpără cărţi. Acum nu se mai pune preţ pe cunoştinţe, ceea ce este foarte alarmant. Şi chiar dacă cineva ar dori să cumpere o carte, trebuie să se lipsească de altceva. Cartea nu este ieftină, preţul ei e mare, iar bogătanii de astăzi nu prea prietenesc cu ea. Acum cartea nu este onorată, aşa cum o onorau pe timpuri părinţii noştri. Se pierde această bogăţie spirituală din cauza sărăciei materiale”.
Poetul Vasile Tărâţeanu îi compătimeşte pe cei care nu au bani, dar ar dori să cumpere o carte, şi nu se împacă deloc cu gândul că cei care au bani nici nu vor să audă de cărţi. Or, în societate trebuie create condiţiile ca asemenea valori cum sunt cărţile să fie accesibile tuturor. Într-o societate prosperă cultul cărţii trebuie să predomine.
Cernăuţiul îşi pierde statutul de „oraş al cărţilor”