În 1923, la un congres ţinut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian. La Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol (1923) n-au participat toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naţionale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o va crede potrivită.
Convinse de necesitatea îndreptării calendarului, din 1924 cele mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat acest calendar: Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (1924), Patriarhia Antiohiei (1924), Arhiepiscopia Ciprului (1924), Biserica Greciei (1924), Biserica Ortodoxă Română (1924), Biserica Gruziei, Biserica Ortodoxă din Polonia (1924), Patriarhia Alexandriei (1928), Biserica Ortodoxă din Cehoslovacia (1951), Biserica Ortodoxă din Finlanda (1917, cu aprobarea Bisericii Ruse), Biserica Ortodoxă Bulgară (1968). Au socotit ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sărind peste cele 13 zile cu care rămăsese în urmă calendarul iulian.
Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat – Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sfintele Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după „stilul vechi”).
În 2024 Biserica Ortodoxă din Ucraina și Biserica Greco-Catolică Ucraineană au trecut la calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Ucraineană, care și-a anunțat independența de Biserica Ortodoxă Rusă, continuă să marcheze sărbătorile creștine după calendarul iulian, adică pe stil vechi. Însă în regiunea Cernăuți, în localitățile din fostul raion Herța sărbătorile se țin pe stil nou, după calendarul gregorian. Astăzi, în multe sate românești din ținutul nostru, este sărbătorită Nașterea Domnului, una dintre cele mai luminoase sărbători creștine de peste an.
„Libertatea Cuvântului” – www.liberti.com