În aceste zile din perioada dăinuirii de vârf a luminii solare, poeții români din nordul Bucovinei, Mircea Lutic și Ilie Tudor Zegrea, ar fi împlinit 85 și, respectiv, 75 de ani. Jubileele fără jubiliari au fost marcate la Palatul Național al Românilor din Cernăuți. Plecați în veșnicie, acești doi reprezentanți ponderabili ai scrisului românesc din septentrionul bucovinean continuă să fie prezenți în viața literară din ținutul nostru, ba chiar și în întregul areal spiritual românesc. Anul trecut, la Editura „Druk Art” din Cernăuți a văzut lumina tiparului volumul antologic de poezii sacrale „Punctul Omega” de Mircea Lutic. Aceasta este prima carte postumă a distinsului poet cernăuțean și se va alătura la cele câteva zeci de cărți ale autorului, ținute de el cu bucurie în mâini în timpul vieții. Este cartea visată de Mircea Lutic în ultimii ani ai trăirii sale pe meleagurile mioritice. Este un cadou prețios pentru iubitorii cuvântului poetic, pe care l-a oferit Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, cu susținerea financiară a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Anul curent, în cadrul unui proiect asemănător va fi editat un volum analogic al lui Ilie Tudor Zegrea.
Dublul eveniment aniversar a fost organizat de Societatea „Mihai Eminescu” și de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți, fiind un pios omagiu dedicat acestor două personalități notorii ale literaturii și culturii române. Ambii – Mircea Lutic și Ilie Tudor Zegrea – au fost în diferiți ani președinți ai Societății „Mihai Eminescu”, iar Ilie Tudor Zegrea a condus de la începuturi și până în ultima clipă a vieții sale Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți.
Actualul președinte al Societății scriitoricești, Nicolae Șapcă, moderatorul celor două ore de amintiri, a prezentat seria de cărți poștale „Fiu al Sinăuților de Jos”, cu versuri consacrate eminentului poet Ilie Tudor Zegrea, cu prilejul jubileului său de 75 de ani. Nicolae Șapcă a accentuat că una din poeziile incluse în această serie este semnată de poetul din România, Gheorghe Mihai Bârlea, un bun prieten al lui Ilie Tudor Zegrea. El a inițiat în Maramureș Premiul literar „Ilie Tudor Zegrea”. La prima ediție a decernării acestui premiu au participat poeții cernăuțeni Nicolae Șapcă, Gheorghe Ungureanu și Gheorghe Bodnariuc. Mai amănunțit s-a referit la colecția „Fiu al Sinăuților de Jos”, poetul Vitalii Demcenko, membru al Uniunii Naționale a Scriitorilor din Ucraina. Vitalii Demcenko a tradus în limba rusă unele poezii de Ilie Tudor Zegrea, precum și din creația altor poeți români cernăuțeni, cu care îl leagă o prietenie de mulți ani.
Vicepreședintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Eugen Patraș, amintindu-și despre colaborarea cu Mircea Lutic și Ilie Tudor Zegrea în primii ani de la înființarea Societății „Mihai Eminescu”, a menționat poziția lor fermă și devotamentul cauzei neamului românesc. Editarea volumelor antologice cu versuri de Mircea Lutic și Ilie Tudor Zegrea ține de datoria pe care comunitatea românească o are față de acești maeștri ai cuvântului artistic. Or, renașterea națională au început-o poeții.
Ilie Tomiuc, care în ultimii ani participă tot mai activ la viața literară din Cernăuți, a relatat despre primii pași ai lui Ilie Tudor Zegrea în literatură. Despre Mircea Lutic, ca secretar de redacție la „Zorile Bucovinei” și despre Ilie Tudor Zegrea ca poet și activist public au vorbit jurnaliștii Tudor Andrieș și subsemnatul, iar profesorul Dorin Misichevici din satul de baștină al lui Grigore Bostan, consideră drept o onoare pentru sine că Mircea Lutic i-a propus să scrie o recenzie la volumul său de poezie „Umbra lacrimii”, pe care a și publicat-o în șpalturile „Zorilor Bucovinei”. Poetul și radiojurnalistul Vitalie Zâgrea l-a descris pe Ilie Tudor Zegrea ca om al radioului, care a contribuit considerabil la propagarea pe calea undelor a mesajului spiritual românesc.
Soția regretatului poet, Ilie Tudor Zegrea, profesoara de română de la Liceul nr.6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, Doina Colesnicov, a mulțumit celor prezenți pentru cuvintele sincere spuse la adresa acestor doi poeți de mare valoare și a citit un fragment din prefața la placheta de versuri „Crinul îngândurat” de Ilie Tudor Zegrea, apărută la Chișinău în 1986, în care autorul explică simbolul acestei flori cu semnificație sacrală. De fiecare dată, la ziua sa de naștere Ilie Tudor Zegrea primea în dar de la prieteni buchete de crini. Un buchet de crini albi a fost pus lângă portretul lui Ilie Tudor Zegrea din sala Palatului Național. Proslăviți de poet, ei înfrumusețează și baștina de dor și lumină pe care a cântat-o celălalt poet, Mircea Lutic, în cartea sa de debut din anii 70 ai secolului trecut.
(V.K.)
Imagini Nicolae Hauca
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com