Rodia este unul dintre cele mai vechi fructe cunoscute de oameni; este adânc înrădăcinată în istoria noastră. De mii de ani, a fost un furnizor esențial de hrană și medicamente în diferite culturi și civilizații.
Numele de gen atribuit rodiilor (Punica) provine din numele roman pentru Cartagina, un oraș antic din Africa de Nord. Romanii au presupus greșit că rodiile provin din Africa. De fapt, se consideră că rodiile provin din Iran, sud-vestul Pakistanului și părți din Afganistan. Fructul de rodie a primit de asemenea un nume latin clasic, Malum granatum, care înseamnă „măr granulant”.
Învelișul exterior uscat (coaja) al fructului de rodie este format din două straturi: • Un strat exterior, dur, numit epicarp; • Un strat interior, moale, numit mezocarp. Mezocarpul interior formează camere distincte, asimetrice, care conțin semințe cu un înveliș cărnos (aril).
Fructul, florile, coaja, rădăcinile și frunzele de rodie conțin substanțe chimice, cum ar fi polifenolii, care pot fi utilizate pentru a trata o serie de boli și afecțiuni. Culturi antice înțelegeau beneficiile pentru sănătate ale rodiilor și le foloseau în remedii pentru tulburări digestive, afecțiuni ale pielii și paraziți intestinali ş. a. Cercetările moderne au dezvăluit că rodiile ar putea contribui la prevenirea unor afecțiuni grave, cum ar fi bolile de inimă, diabetul și cancerul.
În mitologia greacă, rodia era cunoscută ca „fructul morților”, deoarece se spunea că a apărut din sângele lui Adonis. De asemenea, a avut un rol proeminent în mitul lui Hades și Persefona.
Hades, zeul lumii subterane, a folosit semințele de rodie pentru a o păcăli pe Persefona să se întoarcă în lumea subterană pentru câteva luni în fiecare an. Pe lângă moarte, rodia simboliza fertilitatea în Grecia Antică și Roma. Avea o asociere puternică cu Afrodita, zeița greacă a iubirii, precum și cu Hera, zeița greacă a căsătoriei și nașterii. În Roma Antică, femeile proaspăt căsătorite purtau coroane împletite din frunze de rodie, iar sucul de rodie era folosit pentru a trata infertilitatea.
În Coran, rodiile cresc în Grădina Paradisului și sunt menționate de mai multe ori ca fiind creații bune ale lui Dumnezeu. Se spune că rodia se găsește și în Grădina Edenului conform tradiției creștinismului iranian antic și s-a crezut că este adevăratul fruct interzis, mai degrabă decât mărul.
Știați că…?!
- Rodia este un fruct de consumat toată iarna. Pe lângă gustul său extraordinar, rodia este un aliat împotriva bolilor grave şi întărește sistemul imunitar. Rodia are niște compuși unici numiți punicalagini, responsabili pentru efectul antioxidant al rodiei si care au beneficii pentru inimă şi pentru vasele de sânge. Aceștia scad nivelul colesterolului şi previn ateroscleroza.
- Rodia are efect anti-îmbătrânire. Conține mulți antioxidanți, care luptă împotriva radicalilor liberi și previn îmbătrânirea prematură.
- Rodia este originară din Iran, Arabia Saudită, nordul Indiei, Bengal si Asia de Sud, fiind cultivată pe scară largă în întregul Orient Mijlociu, India, Asia de sud-est și parțial din Africa.
- Susține sistemul imunitar. Rodia și sucul de rodie aduc un plus de vitamina C în dietă. Aceasta este necesară în special pe timp de iarnă.
- Orașul Granada, Spania este numit după cuvântul spaniol care desemnează rodiile, „granada”. Simbolul heraldic al orașului este rodia.
- În Grecia este o tradiție zdrobirea rodiilor de pământ cu prilejul nunților sau Anului Nou.
- Sucul de rodie lasă pete permanente pe țesături, dacă nu este spălat imediat cu apă, numai înălbitorii mai pot îndepărta aceste pete ulterior.
- Tradiția evreiască prezintă învățăminte potrivit cărora rodia este un simbol al dreptății, deoarece cele 613 semințe ale sale corespund cu cele 613 porunci ale Torei. Cu toate acestea, numărul semințelor într-o rodie variază.
- Rodia protejează rinichii. Un anumit compus prezent în rodie previne afecțiunile rinichilor, apărându-i de substanțele nocive.
- Protejează ficatul și ajută la regenerarea acestuia. Astfel, potrivit unui studiu publicat în „Toxicology and Industrial Health”, sucul de rodie nu doar că protejează ficatul, cât și ajută la regenerarea acestuia, după anumite afecțiuni.
Depozitare și păstrare. Depozitarea în camere frigorifice cu control al etilenei este esențială pentru menținerea calității. Dacă recoltarea este prea devreme, rodiile pot fi de calitate inferioară, iar întârzierea poate duce la mai puține oportunități de export. Producția este de 3 kg/pom în al treilea an și de 30-40 kg/pom în total.
Importanța unui depozit logistic pentru depozitarea rodiilor este esențială pentru a prelungi durata de viață a acestui fruct perisabil. Rodiile necesită o temperatură constantă între 4 și 6°C pentru o perioadă maximă de 2-3 luni, iar o umiditate optimă de 90-95% este crucială pentru depozitare. Depozitul trebuie să fie atent monitorizat pentru a evita pierderile de apă și deteriorarea fructelor. (Libertatea.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com