Odată cu simbolul străvechi al primăverii – Mărţişorul – ziua de 1 Martie ne aduce speranţa la Pace, bucuria de a trăi… Mărțișorul este considerat simbolul revenirii la viață a naturii și a tot ce o înconjoară, vechiul se reînnoieşte, iar tradițiile, obiceiurile şi datinile sunt readuse în centrul atenţiei. Mărțișorul oferit în ziua de 1 Martie este considerat un talisman al norocului, al prețuirii și bunăstării. De ziua Mărţişorului sunt legate şi multe curiozităţi, unele mai puţin cunoscute…
* Cel mai lung Mărțișor din lume a fost realizat în 2015 de locuitorii din Vidin, Bulgaria. Acesta are 17 kilometri și a fost inclus în Cartea Recordurilor.
* Prima zi a Mărțișorului, 1 Martie, coincide și cu Ziua internațională a apărării civile, Ziua mondială a complimentelor, dar și cu Ziua „Zero discriminare”.
* În Republica Moldova, Mărțișorul este purtat întreaga lună martie, apoi se leagă de ramurile unui pom pentru a aduce belșug în casele oamenilor.
* Începând cu anul 1967, se sărbătorește anual Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor”.
* Există mai multe legende despre originea Mărţişorului.
„O legendă ne dezvăluie că Soarele, pus de Dumnezeu să lumineze și să încălzească pământul, a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până iarna. Atunci un viteaz l-a înfruntat pe zmeu și a eliberat Soarele. Eroul a fost rănit în luptă și sângele i s-a scurs pe zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în acel loc au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii”.
„O altă legendă spune că Primăvara, aflată la plimbare la marginea unui păduri, a zărit un ghiocel pe care a vrut să-l ajute să crească, îndepărtând zăpada din jurul lui. Pentru acest lucru Primăvara a fost pedepsită de Iarna rea și necruțătoare, care a trimis ger și zăpadă, astfel că ghiocelul a înghețat. Dorind să-i țină de cald cu ajutorul mâinilor, primăvara s-a rănit la un deget și câteva picături de sânge s-au scurs peste ghiocel și peste zăpada din jurul lui. Ghiocelul a revenit astfel la viață, iar Primăvara a învins Iarna”.
„În tradiția populară se spune că firul Mărțișorului, de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Astfel, în plan simbolic, firul mărțișorului este firul anului, al tuturor zilelor de peste an”.
Aceste două fire – unul alb şi altul roşu – au devenit simboluri identitare, ele prevestesc legende, formează mituri, păstrează istorie…
* Astfel, prima zi a noului an geto-dac era în data de 1 Martie, iar calendarul avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul era considerat un talisman norocos – de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.
* Numele lunii martie vine de la Marte, zeul roman al războiului. Până în anul 45 î. Hr. anul începea la 1 Martie. După această dată, Iulius Cezar introduce Calendarul iulian și începutul anului este considerat 1 ianuarie.
* În ziua de 1 Martie în Calendarul Ortodox este marcată o femeie martir, numită Dochia. Sărbătoarea este specifică timpurilor creștine.
* La începuturi, Mărțișorul era o monedă de aur, la care se atașa o sfoară făcută din două fire răsucite, roșu și alb, pe care copiii și oamenii obișnuiau să o poarte la gât. Există credința, conform căreia, această amuletă aducea noroc și fericire.
* În unele zone, șnurul mărțișorului este legat la mână, la gât sau la pieptul copiilor de către părinți, care îl ofereau înainte de a răsări soarele, pe data de 1 Martie. În alte zone, femeile legau șnurul și la animale, pentru a le proteja de rău, de boli etc.
* Acest obicei, de a oferi un Mărțișor, este o tradiție în România, Moldova și teritoriile locuite de români. Mărțișorul este întâlnit și în Albania, Macedonia sau în Bulgaria. (Știri Pozitive.eu; Diez.md)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com