Încă acum câțiva ani producția poligrafică de calitate era importată în Ucraina de către producătorii de peste hotare. Editarea de carte ucraineană a cunoscut o dezvoltare considerabilă în ultimii ani ca urmare a stării insuficiente de finanțare, lipsa unor utilaje moderne, tehnologiile învechite și lipsa de specialiști calificați. La etapa actuală, editorii de carte ucraineni satisfac nu numai necesitățile compatrioților, ci îndeplinesc comenzile de peste hotare. Situația politică din Ucraina și fenomenele de criză au influențat nu numai viața politică și economică a societății, ci și a fiecărei persoane în parte.
Drept rezultat, a fost afectată o asemenea sferă spirituală cum este activitatea editorial-poligrafică. Integrarea politică și informațională a Ucrainei în spațiul informațional comunitar și mondial contribuie la creșterea rapidă a torentului de informații. De aceea, editurile autohtone încearcă să fie la curent cu cele mai noi modele și apariții editoriale nu numai în țările europene, dar și mondiale. În plus, politica promovată de Ucraina este orientată la satisfacerea necesităților etniilor conlocuitoare pe teritoriul ei, asigurând editarea de cărți și manuale în limba maternă. Astfel, statul îndeplinește cele mai democratice criterii vizând respectarea drepturilor omului în Ucraina. Una dintre editurile, care scot de sub tipar manuale în limbile minorităților naționale din Ucraina, dar și pentru ucrainenii de peste hotarele țării, este Editura ”Bukrek” din Cernăuți. Despre toate acestea am dialogat recent cu doamna Daryna Maxymeți, directorul editurii menționate.
– Pentru început vreau să vă întreb cum se simte Editura ”Bukrek” în actualele condiții de criză. Nu este o taină că activitatea tuturor sferelor este afectată de agresiunea rusească în Estul Ucrainei.
– Din păcate, războiul, agresiunea din partea Rusiei este principala problemă, cu care se confruntă acum societatea noastră, inclusiv editurile. Războiul cere de la noi editarea de cărți specializate. Nu demult, editura noastră a scos de sub tipar niște ediții de binefacere despre acordarea asistenței medicale pe câmpul de luptă. Am făcut și unele broșuri ilustrative pentru militari. Aceasta este cea mai mare durere a noastră, a tuturora, care ne împiedică să ducem o viață normală și să ne gândim la ziua de mâine. Am impresia că dacă am reuși să-l învingem pe agresor, iar eu cred că într-o zi ne vom bucura de mult dorita pace, am duce și o viață mai normală și am avea și condiții mai bune pentru activitate.
– Care este situația pe piața editorială a Ucrainei la etapa actuală?
– Cât privește piața editorială, vreau să recunosc că mulți dintre colegii mei s-au deprins să se plângă mereu pe condițiile de existență și de activitate în care sunt puși. Este, mi se pare, un obicei pur ucrainean. Dacă e să privim la această problemă din punct de vedere analitic, trebuie să spun că până nu demult editorii din Ucraina au avut condiții foarte bune pentru activitate. Mai mult de zece ani ne-am bucurat de facilități fiscale, ceea ce ne-a permis să sporim baza de producție, potențialul editurilor. Timp de zece ani nu am plătit taxa pe valoarea adăugată. Editarea de carte era scutită de TVA, de impozitul pe venit, ceea ce ne-a permis să orientăm banii câștigați la dezvoltarea producției. Datorită acestui fapt, de exemplu, Editura ”Bukrek”, pe care am onoarea s-o conduc, a avut posibilitatea să-și cumpere o tipografie, să creeze o bază bună, care-i permite să se simtă mult-puțin confortabil chiar și în actualele condiții de criză. Deja anul acesta au fost anulate facilitățile în privința impozitului pe venit. Deși, potențialul de dezvoltare al editurii noastre nu s-a epuizat. Trăim într-o țară minunată, unde, în pofida războiului, cartea se bucură de popularitate și continuă să fie solicitată. Oamenii continuă să citească și chiar observ că interesul față de carte a crescut. Cred că acest lucru este legat de faptul că oamenii înțeleg bine că averile materiale pot fi pierdute într-o singură clipă, în timp ce valorile materiale acumulate, baza de educație pe care le-o creează copiilor, pot fi luate cu sine și că aceste valori sunt mult mai de preț. De aceea, poate, în această lume controversată și zguduită de războaie, tot mai mulți oameni apelează la carte. Noi, editorii, ne străduim ca aceste cărți să fie cât mai multe și mai accesibile pentru oameni.
– Desigur, în ultimul timp oamenii apelează tot mai mult la valorile spirituale, care, vorba unui poet, vor zidi veșnicia. Editura, pe care o conduceți, este una din puținele edituri, care scoate de sub tipar manuale pentru școlile minorităților naționale. Știu că în anul 2015 ați avut mai multe realizări la acest capitol. Ce ne puteți spune?
– Da, pentru aceasta au existat pricini obiective, dar și subiective. Vreau să spun că din cei 25 de ani, pe care editura noastră îi va împlini în luna august, timp de 20 de ani practicăm editarea manualelor pentru școlile naționale. Primul abecedar în limba română l-am editat prin anul 1998. Atunci am înțeles că în ținutul nostru mioritic, dar și în Ucraina, de ce nu, sunt create condiții extrem de favorabile pentru a edita manuale și cărți pentru comunitățile naționale (să am iertare, dar nu prea prefer să folosesc noțiunea de minorități). Nu toți editorii scot de sub tipar literatură pentru comunitățile naționale. De aceea, probabil, în această privință se observă o permanentă cerere nesatisfăcută. Consider că , cine dorește desigur, va găsi loc pentru a face ceva bun pentru oameni. Vreau să spun că este un lucru, care este răsplătit din plin. Atunci când am început să edităm manuale pentru școlile cu predare în limba română din toată Ucraina (am în vedere regiunile Cernăuți, Odesa, Transcarpatică), ele au fost primite cu multă recunoștință de către profesori, elevi și părinți. În prezent, am extins această direcție de activitate și edităm manuale nu numai pentru școlile cu predare în limba română, ci și pentru cele cu predare în limba maghiară, bulgară, găgăuză. Împreună cu reprezentanții Consiliului Europei am derulat un proiect pentru editarea abecedarelor. Am scos de sub tipar trei abecedare – în limbile idiș, bulgară și găgăuză. De asemenea, am scos de sub tipar manuale pentru clasele a patra și a șaptea, manuale destinate reprezentanților poporului tătar din Crimeea anexată de Rusia. Vreau să amintesc că acum câțiva ani am editat și dicționare de termeni școlari ucraineano-tătar și tătaro-ucrainean. Am pregătit pentru tipar și un abecedar în limba romă, dar a ieșit la iveală că deocamdată nu există școli specializate ale acestei etnii și cererea la asemenea abecedare nu este atât de mare.
– Care este susținerea din partea statului în această privință? Se știe doar că editurile pot să funcționeze normal, dacă există comenzi de stat sau private.
– Vreau să spun că, desigur, aici este și meritul statului, care are grijă de editarea manualelor pentru școli. Statul ţine mereu în câmpul de vedere necesitățile în domeniul editării de manuale, are grijă ca aceste manuale să fie în număr suficient și să ajungă la timp la destinatari. Voi preciza că anul trecut Editura ”Bukrek” a scos de sub tipar 34 de denumiri de manuale pentru școlile cu predare în limbile minorităților naționale. Și, trebuie de spus că de la bun început pentru așa ceva au fost prevăzute mijloace bănești, desigur nu în volumul necesar (acest lucru era probabil legat de acțiunile militare din estul țării). Mai târziu, la indicația Președintelui Petro Poroșenko, aleșii poporului au găsit totuși bani pentru aceste proiecte și au sporit volumul de finanțare. Școlile au primit aceste manuale gratuit. În prezent cea de-a doua parte a tirajului este cumpărată de către organele din teritorii pe contul bugetelor locale. Cred că Ministerul de profil a tras concluziile de rigoare și, deja în prezent, are loc concursul pentru editarea de manuale pentru clasa a opta a școlilor minorităților naționale, dar și a școlilor cu predare în limba ucraineană. E clar că pe piața editorială există concurență.
– Știu că Editura ”Bukrek” întreține frumoase legături cu alte structuri editoriale din țară și de peste hotare. Ce ne puteți spune la capitolul respectiv?
– Colaborăm destul de activ cu Editura ”Lidana” din Suceava, cu alte edituri din România, inclusiv din capitala acestei țări. Avem o strânsă colaborare cu Uniunea Ucrainenilor din România. Deseori suntem prezenți la expoziții și târguri de carte în țara vecină. Colegii de acolo ne-au familiarizat chiar și cu condițiile concursului pentru obținerea drepturilor editoriale pentru manualele școlare. Cel mai frecvent ne aflăm la expoziția ”Gaudeamus”, unde este expusă literatură școlară din întreaga Europă. La una dintre aceste expoziții ne-am prezentat cu manualele în limba română editate de noi. Organizatorii i-au propus autoarei de la Cernăuți, Serafima Crigan, să participe la concurs în România. Consider că acest gest a venit în legătură cu calitatea manualelor noastre, iar forma lor era destul de accesibilă.
– Spuneați ceva mai înainte că vă leagă o colaborare frumoasă de Uniunea Ucrainenilor din România. Probabil că și școlile cu limba de predare ucraineană din țara vecină se bucură de roadele activității Dumneavoastră.
– Am elaborat câteva manuale pentru școlile cu limba de predare ucraineană din România. Unul dintre ele a văzut deja lumina tiparului. Este vorba de manualul de limbă ucraineană pentru clasa a treia. A fost alcătuit un abecedar, tipărirea căruia va fi finanțată de către Uniunea Ucrainenilor din România. Ne-am propus, în genere, să cuprindem ciclul primar, pentru ca micuții ucraineni din Maramureș și din partea de sud a Bucovinei să aibă acces la manuale calitative și bune pentru a studia cum se cuvine limba lor maternă.
– Stimată doamnă Daryna Maxymeți, v-ați referit pe scurt ceva mai înainte la planurile de activitate ale editurii pentru anul 2016. În afară de acel concurs de manuale pentru clasa a opta, ce intenționează să realizeze editura în acest an?
– Am avut planuri destul de frumoase. Am propus la Fundația ”Cartea Ucraineană” mai mult de 20 de ediții, între care și câteva ediții bilingve ucraineano-române. Din păcate, din cauza unor anumite restricții bugetare nu am primit încă finanțarea pentru continuarea trilogiei ”Hatmanii ucraineni” de Teofil Rendiuc. Am editat un volum despre viața și activitatea lui Ivan Mazepa, o carte cu denumirea ”Pylyp Orlyk – itinerare ucrainene și românești”. Intenționăm să edităm un volum despre viața și activitatea lui Bogdan Hmelnițki. În planurile noastre intră și editarea cărții jurnalistului Vasile Carlașciuc ”Lumina se împarte în trei”, în care este vorba despre personalități remarcabile din istoria Ucrainei, României și Republicii Moldova, care au proslăvit și au îmbogățit patrimoniul celor trei țări. Nu pierdem speranța și credem că această carte va apărea și-și va găsi cititorul. Vom continua buna tradiție de tălmăcire a unor opere din literatura scriitorilor europeni. Vom reveni la necesitățile tătarilor din Crimeea. Pentru concurs au fost înaintate manuale pentru clasa a opta, manuale ce urmează să fie destinate reprezentanților acestui popor.
– Vă mulțumesc și vă doresc succese.
Dumitru Verbiţchi
Daryna MAXYMEȚI: Cartea rămâne principala valoare spirituală și nu se compară cu nici o comoară materială
