Dacă în calendarul ortodox există anumite zile de pomenire a morților, în calendarul activității societăților național-culturale românești din regiunea noastră sunt doar câteva – comemorarea jertfelor masacrelor de la Lunca – în februarie, de la Fântâna Albă – la 1 aprilie, comemorarea victimelor deportărilor – în iunie și jertfelor regimului totalitar – în noiembrie.
Duminica trecută a avut loc un parastas la cimitirul din satul Mahala, unde își dorm somnul de veci 107 de fii și fiice de țărani, care nu au dorit să suporte regimul totalitar sovietic și, intenționând să treacă în România prin valea Prutului, la Lunca, într-o noapte de făurar a anului 1941, au fost omorâți de grănicerii sovietici. Numărul victimelor a fost cu mult mai mare. În anul 1942, după deshumarea unui singur mormânt comun, 107 de cadavre au fost aduse în centrul satului Mahala și jertfele au fost recunoscute. Rămășițele pământești ale mucenicilor au fost înmormântate creștinește în cimitirul din sat. Acolo, în fiecare an, la pomenirea victimelor nevinovate se adună multă lume din Mahala – gospodari, elevi și tineri.
În aceeași duminică, marcată cu panglică neagră, la Casa raională de cultură din Herța, de asemenea au fost comemorate jertfele masacrului de la Lunca. Societatea panucraineană a românilor „Golgota” (președinte Octavian Bivolaru) a organizat conferința „Masacrele de la Lunca și Fântâna Albă – 77 de ani”. Ca de obicei, la ea au participat, în afară de gazde – reprezentanți ai autorităților raionale, activiști ai societății respective și oaspeți de la Rădăuți, membri ai două organizații: Societatea pentru cultura și literatura din Bucovina și Asociația „Pro Rădăuți”, reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, Edmond Neagoe. Neobișnuit a fost „mutarea” conferinței de la Cernăuți la Herța, îmbinarea ei cu serviciul divin și parastasul de la Biserica Sfântul Spiridon din orașul lui Gheorghe Asachi.
L-am rugat să îmbine convențional aceste două evenimente pe domnul Petru Grior, directorul Centrului de cercetări istorice și culturale din Cernăuți:
– Tragediile de la Lunca și Fântâna Albă tăinuiesc principalul: numărul jertfelor. Pentru a determina numărul românilor, secerați de gloanțele mitralierelor sovietice, trebuie efectuate săpături arheologice. Numai la Lunga într-o groapă au fost descoperite 107 cadavre. Aceasta a fost pe timpul războiului, în 1942. La Fântâna Albă nu au fost organizate nici un fel de săpături. Chestiunea dată a fost discutată la Secția de arheologie a Facultății de Istorie din cadrul Universității cernăuțene. Pentru efectuarea săpăturilor arheologice este nevoie de mijloace financiare. Partea română a promis un asemenea ajutor, dar încă nu l-am primit.
Al doilea moment constă în aceea ca asemenea conferințe să aibă loc în școlile românești din regiune, doar despre masacrele de la Lunca și Fântâna Albă nu scrie nici un manual de istorie, iar elevii trebuie să cunoască istoria adevărată a ținutului natal și al poporului lor.
Vasile Carlașciuc