Directorul Editurii „Alexandru cel Bun” şi redactorul-şef al revistei „Glasul Bucovinei”, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, a organizat săptămâna curentă un eveniment spiritual deosebit, prin ordinara lansare de carte la Palatul Naţional din Cernăuţi. Caracterul neobişnuit al evenimentului a fost confirmat şi prin faptul că în sală au fost prezenţi mai mulţi clerici, atât de la Mănăstirea Putna din România, cât şi parohi ai bisericilor româneşti din regiunea Cernăuţi. Or, majoritatea cărţilor lansate au văzut lumina tiparului la Editura „Nicodim Caligraful” de la Mănăstirea Putna. Este vorba de trei volume din colecţia „Destin bucovinean” – „Fântâna Albă. Golgota Neamului”, „Drama Românilor din Regiunea Cernăuţi” şi „Destinul Bisericii Româneşti din nordul Bucovinei în perioada sovietică”, ediţii îngrijite şi coordonate de doamna academician Alexandrina Cernov. În cuvântul său de salut, protosinghelul Hrisostom a menţionat că activitatea editorială se aseamănă cu creşterea unui copil. „A scrie o carte e ca şi cum ai naşte un copil. O carte duce la apariţia altor cărţi. E o sărbătoare să ne adunăm în jurul cărţii. Cartea lasă seminţe ca să le îngrijim cu inima noastră”, a conchis părintele Hrisostom.
Arhimandritul Nikita, secretarul Eparhiei Cernăuților și a Bucovinei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a rostit cuvinte de felicitare în limba română, apoi în ucraineană, limba sa maternă, a confirmat că Mănăstirea Putna este nu numai „Ierusalimul românesc”. Este un „Ierusalim” şi pentru alte popoare, inclusiv pentru ucrainenii din sudul Bucovinei.
Doamna Alexandrina Cernov a făcut o prezentare a cărţilor aduse numai ce de la Editura Mănăstirii Putna, menţionând că în ediţia a doua a cărţii „Destinul Bisericii Româneşti din nordul Bucovinei în perioada sovietică” au fost anexate documente de arhivă. Prezintă un interes deosebit şi anexa la volumul „Fântâna Albă. Golgota Neamului”, unde sunt inserate documente de arhivă care atestă atitudinea organelor de partid faţă de masacrul românilor de la Fântâna Albă din aprilie 1941.
Fiind invitat la acest eveniment al românilor din regiunea Cernăuţi, istoricul ucrainean, Myhailo Ciuciko, a venit cu cartea sa despre istoria Bisericii Ortodoxe în Bucovina, în care se referă şi la contribuţia românilor la menţinerea credinţei străbune pe meleagurile noastre.
Fostul arhivist Dragoş Olaru a vorbit despre culegerea de cronici şi articole „Acolo unde trăiesc autori şi cărţi” de regretatul critic literar Ştefan Broască. „Exact astăzi urma să aibă loc lansarea acestei cărţi în România, dar autorul ne-a părăsit, plecând într-o lume mai bună ca aceasta”, a accentuat Dragoş Olaru. El l-a caracterizat pe Ştefan Broască ca pe un profesionist cu o vastă cultură, care face parte din generaţia şaptezeciştilor.
La această sărbătoare a cărţii au luat cuvântul protopopul de Storojineţ Vasile Covalciuc, poetul, ziaristul, preşedintele Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, profesorul universitar, preşedintele Societăţii regionale „Golgota”, Ilie Popescu, ziarista Felicia Toma, profesorul de română de la Gimnaziul din Horecea, Nicolae Costaş. Au ilustrat aceste discuţii despre cărţi şi autori, cu cântece la temă, interpreţii Natalia-Camelia Proţiuc şi Gheorghe Posteucă.
Vom menţiona că lansarea de carte a început cu un minut de reculegere pentru fruntaşii vieţii culturale a românilor din regiunea Cernăuţi, care au plecat la cele veşnice – profesorul universitar, Aurel Constantinovici, poetul, membru de onoare al Academiei Române, Vasile Tărâţeanu, publicistul Ilie Olar şi criticul literar Ştefan Broască.
Foto de Nicolae Hauca şi de autor.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com