Cum poate fi utilă pentru Ucraina experiența României de combatere a corupției și de ce, în pofida progresului la implementarea reformelor, românii ai ieșit în stradă pentru a protesta? DEUTSCHE WELLE a realizat un interviu cu Laura Ștefan, coordonatoarea activităţilor anticorupţie pentru organizaţia neguvernamentală Expert Forum din România.
DW: Cu o lună în urmă în România au izbucnit cele mai ample proteste anticorupție de la căderea comunismului. Mass-media ucraineană le-a comparat cu protestele de pe Maidan. În România au fost făcute astfel de paralele?
Laura Ștefan: Într-o măsură mai mică. Cred că protestele din Ucraina diferă de cele din România, pentru că situația la capitolul lupta anticorupție, de asemenea este diferită. România a început lupta în modul cel mai serios și multe persoane au primit pedepse cu închisoarea, alții și-au pierdut averile. Aceasta se datorează punerii în aplicare a unor proceduri judiciare corespunzătoare, înaintarea de acuzații care au dovedite în instanță. Desigur, unii dintre acuzați au fost achitați de către instanța judecătorească. Aceasta demonstrează faptul că justiția noastră e cu adevărat independentă și capabilă să verifice minuțios materialele și să evalueze acuzațiile înaintate. În cazul Ucrainei nu putem face nici o comparație, pentru că până în prezent nu a fost făcută nici o investigație serioasă.
DW: Cât de serioasă este această întârziere?
Laura Ștefan: Situația din Ucraina îmi amintește oarecum de felul cum arăta România cu 15 ani în urmă, când în rândul oamenilor domnea disperarea în ceea ce privește combaterea corupției. Ei au încetat să aștepte ceva bun din partea statului. Statul era perceput exclusiv ca o instituție care doar acapără ceva și nu oferă nimic în schimb, o instituție care acționează în interesul unui cerc restrâns de oameni care au imunitate în fața justiției. Însuși sistemul era bazat pe structurile și mecanismele moștenite din perioada comunismului. Aceasta este o trăsătură comună între Ucraina și România, dar diferența constă în timp. O altă diferență majoră este faptul că România a beneficiat de șansa perspectivei europene, care din păcate pentru Ucraina nu este disponibilă. În plus, România este ceva mai îndepărtată de marele nostru ”prieten” estic- Rusia, care operează în mod activ pe subiectul Ucraina și care nu poate tot așa să influiențeze România. Mass- media a estimat că între ani 2014 și 2016 în România au fost condamnate aproximativ 2000 de persoane pentru abuz de putere. Printre aceștia se numără miniștri, senatori, deputați și chiar fostul prim- ministru, Adrian Năstase. Recent ucrainenii au fost martorii unui adevărat serial în încercarea de al aduce în fața justiției pe fostul șef al Serviciului Fiscal, Roman Nasirov. De asemenea și în România au existat astfel de procese teatralizate. Desigur, toți cei care sunt puși sub acuzare încearcă să pozeze în postură de victimă, conving opinia publică de nevinovăție și declară despre caracterul politic al acuzațiilor. Într-o anumită măsură, ceva semilar am văzut în România la începutul luptei anticorupție. Dar cred că integrarea europeană și funcționarea corespunzătoare a structurilor anticorupție , în parte a Direcției Naționale Aticorupție (DNA), într-adevăr a oferit o șansă României. Trebuie să înțelegem că este un proces de lungă durată. Noi am avut nevoie de un deceniu. Au fost ani foarte dificili, însoțiți de tulburări sociale, două ”impicimente” ale președintelui și atacuri asupra structurilor anticorupție, care nu au fost prea violente. Nu știu exact cum așa ceva poate fi aplicat în Ucarinei, unde oricine are acces la arme. Prin urmare, în România procurorii își fac treaba. Desigur funcționarii se apără. Uneori reușesc, uneori nu. Important e ca decizia finală să nu fie pusă la îndoială. Noi nu vrem ca justiția să lucreze în grabă, pentru ca inculpații să aibă posibilitate să se apere în cadrul unui sistem adecvat de control și echilibru ,care să garanteze drepturile celor care sunt puși sub acuzare. În același timp, nu ne dorim un sistem de justiție care este supus manipulărilor politice și care nu poate pune un punct logic în dosarele care sunt clare chiar de la început.
DW: Experiența României poate fi utilă și adecvată pentru a fi aplicată în Ucraina?
Laura Ștefan: Ucraina poate merge pe această cale, care este foarte anevoiasă și îndelungată. Să nu uităm că România a ieșit recent dintr-o altă criză politică. De data aceasta a fost o criză de încredere față de Guvern. Avem o așa zisa criză a adolescenței. Cred că protestele din România au demonstrat că este imposibil de a soluționa toate problemele țării doar cu un singur instrument.
DW: Care sunt diferențele în activitatea structurilor anticorupție din România și Ucraina?
Laura Ștefan: Cred că România are un avantaj din punct de vedere juridic, pentru că procurorii noștri sunt egali cu judecătorii și au o independență foarte largă de acțiune. Acest lucru are și dezavantaje , pentru că în trecut am fost martorii abuzurilor venite din partea lor. Aceste abuzuri au fost cauzate de politicienii care încercau să controleze procurorii. Noi am reușit să creăm un birou specializat anticorupție, care înseamnă o simbioză a Procuraturii Specializate Anticorupție și Biroul Național Anticorupție care funcționează în Ucraina. Astfel, principala lecție pe care am însușit-o este că e nevoie de o structură unică care să suporte întreaga responsabilitate pentru ca dosarele intentate să fie duse la bun sfârșit. În Ucraina, în acest sens sunt implicate două sau trei structuri care concurează între ele.
Laura Ștefan este coordonatorul activităților anticorupție pentru Expert Forum. Activează și ca expert internațional pentru Comisia Europeană, UNDP, OECD și alte organizații internaționale în domeniile reformei juridice, anticorupției și spălării banilor. În anul 2011, Comisia Europeană a numit-o membru al Expert Group on Corruption. Între 2005 și 2007 a ocupat funcția de director în cadrul Ministerului Român de Justiție, responsabilă de politicile anticorupție. A elaborat și a pledat pentru adoptarea legislației anticorupție, a elaborat programe de conștientizare publică și a lucrat la reforma Oficiului procurorilor publici. De-a lungul timpului, Laura Ștefan a ocupat funcții reprezentative, precum: Șeful delegației și membru al biroului GRECO, înalt reprezentant pentru SPAI și SPOC, reprezentantul României la Rețeaua Anticorupție OECD și forumurile globale ONU pe tema corupției și a crimei organizate, membru al Rețelei Practicienilor Anticorupție UNDP. Anterior, a fost Consilier juridic în cadrul a două programe finanțate USAID. Laura Ștefan a absolvit LLM (Masters of Law), program organizat de Universitatea Cambridge, UK în perioada 2003-2004. În 2015 a primit Premiul Femeia curajoasă a anului din partea Ambasadei Statelor Unite în București și o bursă din partea Fundației Eisenhower, care include o vizită de 2 luni în SUA.
(Libertatea Cuvântului)