Orice părinte îşi doreşte ca cei mici să devină adulţi respectuoşi cu cei din jur, amabili şi responsabili. Cu toate acestea, foarte puţini dintre ei îşi învaţă copiii ce este compasiunea, potrivit unui studiu realizat de Richard Weissbourd, psiholog la Harvard. Specialistul le oferă părinţilor câteva recomandări despre aceia cum să creşti un copil bun.
În jur de 80% din copiii şi tinerii care au luat parte la proiectul de cercetare al psihologului american spun că părinţii lor se bucură mai mult de realizările şi de fericirea copiilor decât de gesturile frumoase făcute pentru cei din jur, scrie publicaţia americană „The Washington Post“. Cei mai mulţi copii au bifat afirmaţia: „Părinţii mei sunt mai mândri de mine, dacă iau note mari la şcoală decât dacă sunt un membru bun al comunităţii în clasă sau la şcoală“.
Psihologul Richard Weissbourd oferă părinţilor câteva recomandări despre cum să creşti un copil bun şi mai respectuos cu oamenii din jur. „Copiii nu se nasc buni sau răi şi nu ar trebui să renunţăm niciodată la educarea lor. În fiecare etapă a copilăriei, ei au nevoie de adulţi care să-i ajute să devină buni, respectuoşi şi responsabili în comunitatea în care trăiesc“, spune specialistul american.
* Grija pentru ceilalţi trebuie să devină o prioritate. Majoritatea părinţilor pun pe primul loc fericirea şi realizările copiilor, în detrimentul grijii pentru ceilalţi. Însă, copiii trebuie să-şi adapteze nevoile la cele ale oamenilor din jur, indiferent că este vorba doar de o pasă a mingii sau despre a lua partea unui coleg care este agresat. Copiii trebuie să audă de la părinţi că este important să te preocupe oamenii din jur. În loc să-i spuneţi copilului: „Cel mai important lucru este să fii fericit“, încercaţi să-i spuneţi: „Cel mai important lucru este să fii bun“. Dacă aveţi copii cu vârste mai mari, aveţi grijă ca el să se adreseze respectuos oamenilor din jur, chiar şi atunci când sunt obosiţi sau nervoşi. Întrebaţi periodic învăţătorul/profesorii cum se poartă copilul cu colegii la şcoală.
* Oferiţi copilului ocazii în care să-şi exerseze compasiunea. Această calitate se deprinde la fel ca abilitatea de a cânta la un instrument. Repetiţiile zilnice – indiferent că este vorba despre a ajuta un coleg la teme sau a avea o îndatorire la şcoală – vor ajuta copiii să fie mai atenţi la nevoile celor din jur şi să se implice în comunitate. Nu oferiţi copilului recompense ori de câte ori ajută să strângă masa. El trebuie să ştie că are câteva responsabilităţi în casă. Răsplătiţi-l numai când face gesturi cu adevărat remarcabile. Comentaţi cu copiii gesturile frumoase, caritabile pe care le vedeţi la televizor şi discutaţi despre actele de nedreptate la care asistaţi.
* Extindeţi preocupările copilului. Copiilor le pasă, de regulă, de numai câteva persoane din familie sau de câţiva prieteni. O provocare pentru părinţi este să le atragă atenţia celor mici asupra oamenilor din afara acestui cerc restrâns, cum ar fi colegul nou de clasă, cineva care locuieşte la distanţă sau o persoană care nu vorbeşte aceeaşi limbă ca el. Copiii trebuie să înţeleagă dintr-o perspectivă mai largă oamenii cu care interacţionează zilnic, inclusiv pe cei vulnerabili. Aveţi grijă ca cel mic să fie prietenos şi recunoscător cu toţi oamenii din viaţa lor, inclusiv cu şoferul de autobuz sau cu chelnerul. Încurajaţi copilul să-i pese de oamenii vulnerabili. Folosiţi-vă de o poveste din ziare sau de la televizor pentru a vă face copilul să se gândească la copiii mai puţin norocoşi.
* Fiţi mentori pentru copil. Copiii învaţă valorile morale privind la adulţii pe care-i respectă. De asemenea, ei învaţă aceste valori analizând dileme etice împreună cu părinţii. A fi un model pentru copii înseamnă că trebuie să exerseze compasiunea şi părinţii. Nu trebuie să fiţi perfect în permanenţă, este chiar recomandat să vă recunoaşteţi greşelile şi neajunsurile în faţa copilului. Trebuie, de asemenea, să învăţaţi să ascultaţi şi perspectiva acestuia. Puteţi face muncă voluntară cel puţin o dată pe lună şi va fi ideal dacă implicaţi în acelaşi timp copilul în această activitate.
* Învăţaţi copilul să-şi controleze emoţiile negative. Adesea, preocuparea pentru ceilalţi este umbrită de sentimente negative precum furia, ruşinea sau invidia. Trebuie să-i învăţaţi pe cei mici că aceste emoţii sunt normale, dar modul în care le gestionează nu este tocmai în regulă. Copiii au nevoie de ajutorul nostru pentru a putea gestiona aceste emoţii într-o manieră constructivă. Iată o metodă simplă de a vă ajuta copilul să se calmeze: rugaţi-l să se oprească din ce face sau spune, să inspire profund pe nas şi să expire pe gură până numără la cinci. Exersaţi această metodă când copilul este calm, iar dacă se enervează, amintiţi-i tehnica şi puneţi-o în practică împreună. După o vreme, va începe să facă singur exerciţiul de respiraţie şi va fi capabil să-şi exprime sentimentele într-o manieră potrivită. (Adevărul.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com