Pentru hărţuirea copiilor la şcoală vor fi sancţionaţi părinţii şi cadrele didactice. Un proiect de lege în acest sens a fost înaintat spre examinare în Rada Supremă. Pentru agresiune psihică sau fizică părinţii vor fi amendaţi între 400-850 grivne, iar în cazuri de violenţă deosebit de gravă vor fi impuse amenzi între 850-3.400 grivne. De asemenea, cadrele didactice care vor încerca să ascundă cazurile de hărţuire a copiilor vor fi amendate cu 850-1.700 grivne. Directorii de şcoli vor fi obligați să controleze măsurile de combatere a hărțuirii elevilor și să analizeze apelurile elevilor şi părinţilor cu privire la situaţiile conflictuale. „Părinții sunt responsabili pentru comportamentul copiilor la şcoală. Amenzile pentru hărţuire sunt un mesaj adresat părinţilor, care trebuie să atragă mai multă atenţie copiilor. Nu poți motiva un copil la acțiuni violente și la nerespectarea valorilor umane”, a declarat Oleksandr Spivakovskyi, unul dintre autorii proiectului de lege, președintele Comisiei parlamentare pentru Educație și Ştiință. În fiecare școală ucraineană există conflicte între elevi. În anul 2017 aproximativ 67% dintre elevi au fost victime sau martori ai fenomenului „bullying”, anunţă UNICEF-Ucraina, organizație din cadrul ONU pentru protecția drepturilor copilului. 48% dintre aceşti copii nu au povestit nimănui despre experienţele trăite. De regulă, copiii care umilesc alţi copii provin din familii înstărite în care părinţii le permit mult prea multe lucruri. Dar, în acelaşi timp, acestor copii le lipsesc atenţia şi respectul adulţilor. Astfel ei simt necesitatea să se afirme şi îşi demonstrează superioritatea pe contul altor copii. Frecvent, agresorii se leagă de aspectul fizic, de statutul social, dar sunt şi situaţii când copiii sunt hărţuiţi pentru că învaţă bine la şcoală şi au note bune. Specialiştii spun că, de cele mai multe ori, copiii-victime tac, pentru a se integra în grup. În școlile din Ucraina cadrele didactice nu vorbesc despre problema agresiunii în şcoală, deoarece se tem de probleme suplimentare, investigații, cazuri penale. Uneori contează cine sunt părinții copiilor implicați, cât de bogați sau influenți sunt. Psihologii subliniază că în astfel de situaţii trebuie să intervină adulţii cu reputaţie şi care se bucură de încrederea şi simpatia copiilor. Astfel, victimele violenţei pot avea sentimentul că sunt sprijinite, iar cei din jur nu sunt indiferenţi la problema lor.
Termenul „bullying” vine de la englezescul „bully”, care înseamnă bătăuș, huligan. Definiția exactă a termenului „bullying” constă într-o presiune repetată, psihologică sau fizică asupra unei persoane mai puțin puternice de către o persoană/grup de persoane mai puternice. Bullying-ul este diferit de agresiunea între oameni de putere egală. Cu toate acestea, o persoană poate deține o putere mai mică decât celelalte din mai multe motive – timiditate, faptul că este diferit într-un anumit mod, lipsa încrederii, problemele pe care le are acasă, confruntarea cu o dizabilitate, faptul că face parte dintr-o rasă sau religie minoritară, că nu are rezultate bune la şcoală sau că îi lipsește forța fizică. Bullying-ul îmbracă mai multe forme, inclusiv amenințări fizice sau violență, adresarea de porecle și tachinarea, necăjirea, evitarea, ostracizarea sau atacarea reputației unei persoane. Bullying-ul poate apărea efectiv oriunde se adună mai multe persoane, fie în lumea reală, fie în cea virtuală. Poate avea loc între persoane de toate vârstele, identitățile și aflate în anumite etape ale vieții. Tinerii care sunt supuși acestui fenomen au șanse mai mari să se simtă captivi sau singuri, deoarece de obicei nu au posibilitatea de a alege locul unde trăiesc, unde merg la școală sau unde se joacă.