Festivalul tradițional „Limba noastră cea română” ajuns la cea de a XXVII-a ediție

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată…
O cântăm pentru că ni-i dragă, o plângem pentru că ni-i scumpă… Din adâncul veacurilor, cu mult înainte de chemarea poetică а lui Alexei Mateevici, am început să-i strângem piatra rară, protejând limba, cultura, tradiţiile, neamul. Promovarea şi păstrarea limbii materne e o datorie sfântă a tuturor celor care vorbesc şi gândesc româneşte.
Duminica trecută ne-am adunat cu toţii pentru a 27-a oară, mic şi mare, tânăr şi bătrân, la tradiţionala sărbătoare a neamului nostru – „Limba noastră cea română”. La sediul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” au avut loc întâlniri cu scriitori şi oameni de cultură, expoziţii şi lansări de carte. Apoi, la monumentul lui Mihai Eminescu din Cernăuţi a avut loc ceremonia de depunere de flori. Partea finală a sărbătorii a avut loc în sala Palatului Academic, unde conducătorul corului “Dragoş Vodă”, Dumitru Caulea, а deschis sărbătoarea cu imnul de glorie а înaintaşilor neamului “Limba noastră”. Apoi a luat cuvântul domnul Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, care a amintit despre succesele obţinute în păstrarea limbii, subliniind că aceasta este cea mai mare comoară a unui popor. A vorbit, de asemenea, despre unele probleme, mai cu seamă în privinţa predării limbii şi literaturii în şcoli, constatând cu nelinişte că unii părinţi îi lipsesc pe copii de dreptul de a studia în limba maternă, dându-i la alte şcoli, cu altă limbă de predare. La sărbătoare au fost prezenţi dl Ionel Ivan, ministru consilier, Edmond Neagoe, diplomatul Lucian Ionuţ Indreiu, o delegaţie de senatori din România, un numeros public, printre care și reprezentanți ai mediului asociativ românesc din regiunea Cernăuți, mass-media, oameni de artă și cultură, care au participat la un program artistic dedicat Zilei limbii române, susținut de ansambluri artistice din România și Ucraina. Am fost plăcut impresionată când am văzut la tradiţionala noastră sărbătoare sala arhiplină. Datoria noastră este să ne păstrăm limba, datinile şi obiceiurile, iar cea a statului – să ne creeze condiţii bune în această direcţie că doar ştim: „Unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea creşte…”. Să punem cu toţii umărul la nobila lucrare – cea a unităţii de neam, a păstrării limbii, istoriei, culturii, credinţei, datinilor. Că numai astfel ne vom păstra identitatea naţională.