Se numește „File din istoria satului Prisăcăreni”. Autoare este doamna Rodica Zegrea-Strugari, bibliotecară șefă a bibliotecii din localitatea respectivă. Cartea cuprinde pagini din istoria satului Prisăcăreni de la prima atestare documentară și până în prezent.
Citind cartea îți dai seama că autoarea a studiat documente de arhivă, dar și materiale adunate de la unii locuitori ai satului. După un scurt „Cuvânt din partea autorului” purcedem la lectura cărții. „Pe Valea Siretului…” este primul material ce cuprinde un scurt sumar istoric. Urmează file din istoria satului, descoperiri de bronzuri, proprietarii de odinioară, pecețile bisericești, elita bucovineană. Pe următoarele pagini avem „Scurte date biografice ale membrilor familiei Grigorcea”. Avem biografiile lui Modest Grigorcea, Radu Grigorcea, scurte date biografice ale lui Alexie și Dimitrie Grigorcea — originari din satul acesta. Paginile „Despre școală și învățământ” conțin atât cifre, date, cât și tăblițe cu numele, prenumele, anul nașterii, numele părinților elevilor din acei ani. De asemenea sunt numerotate și obiectele de studiu, sigiliile școlii de pe timpuri, fotografii cu grupuri de pedagogi, elevi. La fine avem și o listă a directorilor școlii începând cu anul 1968 până în prezent.
Un alt capitol este dedicat bisericii „Sfântul IoanTeologul” din Prisăcăreni și preoții care au slujit în ea în perioada anilor 1784-1954. Sunt peceți, documente, fotografii…
Descrierea continuă, cum era și firesc cu „Biserica sfântului mare mucenic Mina și iereul Ion Banilean”. Tot aici sunt și fotografiile capelițelor din satul dat. Activitatea primăriei locale în diferiți ani, cu listele membrilor, primarilor, dar și unele fotografii, numărul de gospodării, adresări, hotărări etc., întregesc monografia respectivă.
Ca și în toate monografiile cel mai dureros capitol este cel dedicat celor care au suferit de pe urma regimului de tristă amintire: deportați, judecați, condamnați fără de vină.
Sunt cinci amintiri pline de suferințe: „Șase ani în în lupta pentru supraviețuire”, autoare – Eudochia Meci, „Șase ani în iadul cazan”, autor – Nicolae Bilencu, „Amare amintiri…”, autor — Eusebie Zegrea, „Eșalonul morții”, autoare – Aglaia Moscaliuc, „Deportați pe morive de credință”, autoare – Rodica Zegrea. Câteva imagini din viața deportaților în exilul siberian și un tabel nominal de persoane deportate sau dispărute în perioada anilor 1940-1941 încheie acest capitol.
Personalitățile satului ocupă un capitol aparte. Printre ei se numără: părintele Evghenie Dascaliuc, profesorul pensionar, autorul mai multor cărți Teodor Nicolaevici, astuala directoare a școlii locale Larisa Nicolaescu, șefa instituției preșcolare Aurica Golunga, profesorul Constantin Bilencu, agronomul, legumicultorul și pomicultorul Ion Crâliuc, profesoara și mama eroină Valentina (Dascaliuc) Plantus, gospodina Maria Rain. Încheie capitolul „Lelea Cătăneasa”.
Din repertoriul folcloric al satului Prisăcăreni descoperim cântece de nuntă, cântece de lume, cântece din deportare, legende, mituri, poezii populare…
Istoria satului Prisăcăreni păstrată în fotografii încheie cartea de față. Sunt fotografii ce reprezintă gospodăriile țărănești, oamenii de altădată, munca în colhoz, obiceiuri de nuntă, amintiri din Siberia, sărbătorile de iarnă, portul popular, grupruri de tineri, școlari…
Vom menționa faptul că autoarea s-a străduit ca în monografia respectivă să fie întroduse mai multe fotografii color, ce sunt amplasate printre capitolele cărții, sub genericul „Momente din activitatea bibliotecii din Prisăcăreni”. Sunt fotografii de la diferite manifestări culturale, prezentări de carte, întâlniri cu oameni deosebiți, activități la bibliotecă, serbări, alte evenimente. Din modestie, cred, doamna Rodica Zegrea n-a dedicat un capitol aparte bibliotecii în care activează de atâția ani, făcând parte și dintr-o dinastie de bibliotecari, deși se merita acest lucru.
La fine doamna autoare aduce sincere mulțumiri persoanelor care au ajutat-o din punct de vedere material și informativ la publicarea monografiei „File din istoria satului Prisăcăreni” să vadă lumina tiparului. Printre ei de numără: doamna Consul General al Consulatului României la Cernăuți Irina Loredana Stănculescu, președintele CTU Suceveni Iulian Mihailovici, etnograful Alexandru Șcuridin, istoricul Vladimir Acatrini, gospodina Maria Rain și subsemnata. Post-mortem îi aduce mulțumiri ziaristului și publicistului Dumitru Covalciuc pentru ajutorul consultativ la unele materiale, mai ales despre biserica din sat.
Înainte de „Cuprins” vom citi doar câteva rânduri din viața și biografia de muncă a autoarei monografiel satului Prisăcăreni Rodica Zegrea-Strugari însoțite de o mică fotografie.
Aș vrea să adaog că monografia respectivă este destul de voluminoasă, cuprinde circa 176 pagini, a fost tipărită la editura „Druk Art” din Cernăuți.
O felicit sincer pe neostenita doamnă Rodica Zegrea pentru munca și efortul depus. Un sat intră în istorie dacă se găsește cineva care să muncească la alcătuirea unei monografii. S-a adăugat în acest Patrimoniu cultural, istoric, etnografic, încă o monografie – cea a satului Prisăcăreni.
Sincere mulțumiri doamnei Rodica Zegrea pentru tot ce a făcut pentru baștina sa dragă. Sperăm că va fi înțeleasă și apreciată de consătenii său de diferite vârste. Iar Monografia respectivă își va ocupa locul în bibliotecile noastre.
Doamna bibliotecară-șefă a bibliotecii din satul Prisăcăreni Rodica Zegrea este o doamnă deosebită: harnică, pricepută, talentată, ageră, energică, îndrăzneață… O talentată poetă care scrie și compune poezii în trei limbi: ucraineană, română, rusă. Unele dintre ele au văzut lumina tiparului în diferite ziare și reviste românești și ucrainene atât tipărite, cât și online. Vorbește cursiv toate cele trei limbi. Este foarte activă la ședințele cenaclurilor raionale literare din care face parte. Participă cu multă plăcere la diferite manifestări literare, culturale, festivaluri, sărbători ale sufletului… Este membră a Uniunii Bibliotecarilor bucovineni, Filialei creștine ASCIOR din regiunea Cernăuți și a Societății regionale „Golgota”.
O așteptăm în următorii 2-3 ani cu o culegere de poezii care merită să fie cunoscute de toți cititorii și admiratorii cuvântului scris. Îi dorim pană inspirată, succese de creație, energie și cutezanță și Doamne ajută în tot ce face!
Eleonora Schipor
Libertatea Cuvântului (www.lyberti.com)